De când am văzut prima dată monumentul cunoscut sub numele de ”Pietrele Fecioarei” am fost fascinat de acesta. Atunci, în urmă cu câțiva ani, erau doar niște pietre aruncate unele peste altele, pline de bălării, undeva la marginea drumului ce duce din Benesat înspre Cehu-Silvaniei. Învăluite în mister, abandonate la margine de drum, aceste pietre aveau ceva ce te atrage ca un magnet. Chipul trist al Fecioarei, mâinile încrucișate peste piept cereau parcă ajutorul nostru, al oamenilor, al celor din comunitatea locală, a instituțiilor de cultură ale județului. Un strigăt mut ce a reușit să sensibilizeze doar câțiva jurnaliști care de-a lungul anilor au semnalat existența acestui monument. Anul trecut, descoperind în cimitirul vechi al satului cruci de metal ce aveau aceeași imagine a Fecioarei cu mâinile împreunate la piept, iar mai apoi descoperind în satul vecin, Biușa, două statuete sub formă de obelisc, am lansat ipoteza conform căreia, aici, în zonă, ar fi existat un cult al Fecioarei Maria ce trebuie pus în contextul existenței, la Cheud, a unei abații benedictine.
M-am bucurat foarte mult când, în urma discuțiilor cu istoricul Bogdan Ilieș, vicepreședintele Asociației ”Arhaic” și coordonator al Ambulanței pentru Monumente Sălaj, acesta a anunțat la începutul anului că intenționează să pună în siguranță monumentul de la Benesat. Lucru care s-a și întâmplat. Printre celelalte șantiere deschise în Sălaj de către Ambulanță, voluntarii și-au găsit timp și pentru ”Pietrele Fecioarei”. În luna august 2022, am fost pe șantier în momentul în care doamna Sidonia Olea, alături de voluntarii ambulanței curățau pietrele scoase dintre bălării. Materialul scris atunci, îl puteți citi aici.
Lucrări de reamplasare a monumentului. Sursa foto: arhiva personală Bogdan Ilieș |
Punerea pe poziție a pieselor ce compun monumentul. Sursa foto: arhiva personală Bogdan Ilieș |
Statuia Maicii Domnului, piesa centrală a ansamblului |
Au fost discuții legate de oportunitatea salvării monumentului în locația actuală - cea în care au fost găsite pietrele, sau într-o altă locație, care să pună în valoare mai bine ansamblul, de exemplu în centrul satului. Însă timpul alocat intervenției a fost limitat, nepermițând demararea demersurilor legale necesare. Părerea mea este că s-a găsit cea mai bună variantă: monumentul a fost lăsat în locul în care, foarte probabil, s-a aflat în ultimii 200 de ani, iar forma de incintă poligonală care să înconjoare statueta Fecioarei, este cea mai naturală. De altfel forma poligonală a incintei nu a fost aleasă întâmplător. Alegerea a venit în urma documentării monumentului. O fișă a monumentului, din anii 60, reține forma unui poligon cu cinci laturi. Mai mult, atunci când au fost scoase pietrele din pământ, a fost notată poziția fiecărui bloc de piatră, operațiune efectuată sub coordonarea dr. Horea Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Pe de altă parte, blocurile de piatră, aproape sigur piatră de Aluniș, sunt astfel croite încât sugerează această formă a incintei.
Planul monumentului sugerat de modul în care au fost găsite pietrele. Schiță realizată de dr. Horea Pop. Sursa foto: arhiva personală Bogdan Ilieș |
Nu am reușit să fiu de față la amplasarea pieselor componente ale monumentului, însă când am putut, am dat o fugă să-l văd. E minunat! Parcă și Fecioara și-a recăpătat zâmbetul...
Inscripția cu caractere chirilice, pe piatra din față a monumentului. Sursa foto: colecția personală Bogdan Ilieș |
Până atunci însă, toți cei implicați, merită pe deplin felicitați!
- Despre Monumentele Mariane din această zonă, puteți citi acest articol.