Localitățile județului Sălaj au o istorie bogată, uneori prea puțin cunoscută și promovată. Poate de vină pentru această situație este și lipsa din curriculum școlar a orelor dedicate istoriei locale. Sunt multe monumente istorice în Sălaj, prea puțin cunoscute publicului larg. De exemplu, monumentul dedicat lui Nicolae Titulescu, amplasat în localitatea Crasna. Cum monumentul este amplasat aproape de zona centrală a localității, chiar în fața spitalului, cu siguranță a fost observat de multă lume. Însă, poate puțini cunosc semnificația acestuia. Și mai puțini sunt aceia care știu că marele diplomat român Nicolae Titulescu este cetățean de onoare a localității Crasna din 13 iulie 1935.
Localitate Crasna (în maghiară Kraszna) aflată pe Valea Crasnei, este una dintre localitățile rurale cele mai însemnate și dezvoltate din județul Sălaj. Importanța strategică a localității rezultă și din faptul că aceasta a fost, până la reforma administrativă de la 1876, centru comitatului Crasna (Kraszna vármegye) din componența Regatului Ungariei. De fapt, centrul comitatului a oscilat între Crasna și Șimleu Silvaniei. În 1876, comitatul Crasna a fost desființat, teritoriul său revenind, alături de cel al comitatului Solnocul de Mijloc, nou înființatului comitat Sălaj (Szilágy vármegye). În această compoziție, comitatul Sălaj devine din 1918 - 1920 parte a României. În perioada interbelică, județul Sălaj, ce se întindea până la actuala graniță cu Ungaria, era organizat în 8 plase: plasa Carei, plasa Cehu Silvaniei, plasa Crasna, plasa Jibou, plasa Șimleu Silvaniei, plasa Tășnad, plasa Valea lui Mihai, plasa Zalău, la care s-au adăugat ulterior încă două plase - plasa Buciumi și plasa Supuru de Jos.
 |
| Harta județului Sălaj la 1938. Sursa: www.romaniainterbelica.memoria.ro |
Chiar dacă centrul administrativ al noului județ Sălaj, s-a mutat la Zalău, comuna Crasna a continuat să rămână una dintre cele mai importante. La recensământul din 1930 din totalul de 343.347 locuitori ai județului, în plasa Crasna se găseau 30.009 ceea ce reprezintă 8,74% (sursa: Recensământul general al populației României, vol. II, pag.384-385, disponibil aici). La 1930 în localitatea Crasna se găseau 4288 de locuitori repartizați după religie astfel: 3 ortodocși, 479 greco-catolici, 212 romano-catolici, 3075 reformați, 4 unitarieni, 11 adventiști, 2 luterani, 74 baptiști, 418 mozaici și 1 de altă religie. În plasa Crasna se găseau 30 de sate, doar plasele Jibou, Cehu-Silvaniei, Șimleu Silvaniei și Zalău aveau mai multe. Dintre cele 8 judecătorii din județul Sălaj, una era în comuna Crasna.
Și astăzi, comuna Crasna rămâne una dintre cele mai importante comune ale actualului județ Sălaj. Printre obiectivele turistice enumerate pe site-ul Primăriei Crasna (www.primariacrasna.ro) se numără Biserica Reformată construită în stil gotic în sec XIV, Monumentul eroilor căzuți în cele două războaie mondiale (inaugurat în 1996), Monumentul dedicat revoluției de la 1848 (datând din 1999), statuia poetului Petőfi Sandor (dezvelită în anul 2000) și placa memorială de la intrarea în Biserica Romano-Catolică și dedicată lui Cserey Farcas jr. (1773-1842). Surprinzător este faptul că, într-o comunitate multietnică și multiconfesională, nu sunt amintite Bisericile Romano-Catolică și Ortodoxă, la fel cum nu este amintit nici Monumentul dedicat lui Nicolae Titulescu, despre care vrem să scriem în cele ce urmează.
Monumentul ”Nicolae Titulescu” este situat în micul parc din fața Spitalului de Boli Cronice. Este un obelisc situat pe un soclu de beton format din trei trepte, având deasupra un ornament de piatră sub forma unei sfere înconjurate de o coroană, pe care se află inscripția ”JUS ET LEX / PRO PATRIAE”. Pe fațada obeliscului se află o placă de marmură albă ornată cu frunze de laur, pe care se poate citi următorul text: ”HOTARELE ACTUALE ALE ROMÂNIEI SUNT REZULTATUL EVOLUȚIEI DE VEACURI A UNEI IDEI DE DREPTATE. PROCESUL STABILIRII LOR ESTE DEFINITIV SFÂRȘIT. LA ORICE ÎNCERCARE DE A-L REÎNCEPE, ÎN NUMELE ÎNTREGULUI NEAM ROMÂNESC, EU RĂSPUND ”Nu, Nu, Niciodată!” N. Titulescu”
Deasupra plăcii cu inscripția atribuită lui Nicolae Titulescu (1882-1941) a mai fost cândva o inscripție, care acum lipsește. Faptul că monumentul marelui diplomat român este neîngrijit și incomplet, dar și faptul că lipsesc informațiile despre el pe site-ul Primăriei Crasna, denotă că acesta este ignorat de autoritățile locale. Greu de explicata acest lucru, cu atât mai mult cu cât, așa cum vom arăta în cele ce urmează, Nicolae Titulescu este cetățean de onoare al comunei încă din 1935.
Am căutat informații despre acest ”monument uitat”, acum la 85 de ani de la inaugurarea acestuia. Pașii m-au dus la Serviciul Sălaj al Arhivelor Naționale, acolo unde am găsit informațiile pe care vi le prezint în cele ce urmează.
Prima sursă este ”Cartea de Aur” aflată în Fondul Prefectura Județului Sălaj. O ”carte” de dimensiuni mari, în care foile sunt scrise de mână și ilustrate cu fotografii veritabile lipite. Un fel de dare de seamă, o descriere a realizărilor din guvernarea liberală. O mărturie în acest sens sunt rândurile de la începutul descrierii comunei Guruslău (am păstrat ortografia acelor ani): ”cartea de aur a comunei Guruslău luat ființă în anul 1936 sub glorioasa domnie a M.S. Regelui Carol al II-lea. [...] Scopul înființării cărții de aur, este, ca prin ea să se evidențieze realizările lucrărilor din comună, executate cu începere dela data de 1. ian. 1934”. Se pare că a existat o directivă de la guvernul condus de Gheorghe Tătărescu în acest sens: ”În urma dispozițiilor Înaltului Guvern în legătură cu programul de lucrări, pe lângă toate greutățile întâmpinate, în limita posibilităților dela 1.Ian.1934 până la finea anului 1936.” (Comuna Coșeiu). Dincolo de caracterul propagandistic, specific anilor 30, cartea conține informații interesante despre toate localitățile județului Sălaj (Sălajul interbelic).
În paginile dedicate localității Crasna, apare următorul paragraf: ”Cea mai mare realizare cu care se poate făli comuna Crasna în ultimul timp este faptul ridicării monumentului în piața Regina Maria, în comemorarea discursului genial rostit la Geneva înaintea Ligii Națiunilor de către marele bărbat de stat român Dl Nicolae Titulescu Ministrul Afacerilor Streine, realizat, mulțumită inițiativei și râvnei fără răgaz a agilului prim pretor al plasei Crasna Dl Vasile Pustai. Consiliul comunal dorind a-și exprima recunoștința și stima față de marele Bărbat de Stat, în ședința festivă ținută la data de 13. iunie 1935. la proclamat pe Dl. Nicolae Titulescu, de cetățean de onoare al comunei”. Urmează o întreagă pagină dedicată fotografiilor ce ilustrează realizările comunei, în centru fiind fotografia ce reproduce diploma prin care i se acordă lui Nicolae Titulescu titlul de cetățean de onoare.
Inedită este fotografia ce reproduce diploma acordată lui Nicolae Titulescu. Textul este încadrat de imaginea monumentului (în partea stângă), de imaginea unui înger ce are în mâini un papirus și o coroană de lauri (dreapta) și de imaginea clădirii Primăriei Crasna, respectiv stema județului Sălaj (în partea de jos). Iată textul diplomei, păstrând ortografia originală a textului:
”Consiliul comunal al comunei rurale Crasna, din județul Sălaj;
Dorind a-și exprima recunoștința și stima față de Marele Bărbat de Stat cu renume mondial; Potrivit dreptului asigurat prin paragraful 21 al art.104 din legea pentru organizarea administrației locale; Cu unanimitate de voturi și cu multă însuflețire a proclamat pe Domnul Nicolae Titulescu ministrul afacerilor străine de cetățean de onoare al comunei Crasna. Având în vedere activitatea gigantică încununată de aureola izbândei, desvoltată spre binele omenirii, pentru scopul cel mai nobil și sublim: menținerea păcii între popoare. Având în vedere onoarea deosebită cea-ce o are comuna Crasna - mulțumită inițiativei și râvnei fără răgaz a agilului Primpretor al plasei Crasna domnul Vasile Pustai, - prin ridicarea Monumentului ”Placa Titulescu”, în Piața Regina Maria, în eternizarea prin litere de aur a unelor fraze elocvente și neuitate ale renumitei cuvântări rostite la Geneva, afirmând, că hotarele actuale ale Țării sunt rezultatul unei desvoltări istorice și că acelea sunt și rămân veșnice; Luând în considerare, că acest Monument atribuie comunei Crasna o mare demnitate și o însemnătate istorică în apropierea hotarului de Vest a Țării; pentru aceste motive și contribuind totodată la ridicarea propriei sale demnități, consiliul comunal a hotărât conform dispozitivului, în ședința festivă, ținută la 13 iunie 1935. - Primar comunal, [nesemnat ] Notar comunal, [nesemnat]”
O altă sursă consultată în cadrul Direcției Județene Sălaj a Arhivelor Statului, este fondul Leontin Ghergariu. Documentele păstrate aici sunt de o valoare inestimabilă pentru cei care vor să se aplece asupra istoriei Zalăului și a Sălajului din perioada interbelică. Sălăjean prin adopție - s-a născut în județul Arad - Leontin Ghergariu (1897-1980) este o personalitate marcantă a culturii sălăjene. De numele lui se leagă organizarea liceului de stat din Zalău dar și înființarea gazetelor Meseșul (1925-1931) - gazetă culturală a despărțământului sălăjean al Astrei, Gazeta Sălajului (1936-1938) sau Țara Silvaniei (1940).
În bogatul fond Leontin Ghergariu există un dosar ce conține ”Fotografii reprezentând aspecte de la dezvelirea monumentului ”Nicolae Titulescu” în 1936 în localitatea Crasna, jud.Sălaj”. Sunt 5 fotografii inedite realizate cu ocazia evenimentului de dezvelire a monumentului. Două dintre fotografii, una de ansamblu și alta cu detaliul plăcii, surprind monumentul la data inaugurării sale.
În aceste fotografii se vede că pe obelisc, deasupra plăcii cu discursul lui Titulescu apare o altă placă - cea care lipsește în prezent - cu conturul României Mari, în care este scris ROMÂNIA și litera B, probabil de la capitala țării, București.
Celelalte trei fotografii surprind grupuri de oameni, dintre cei participanți la eveniment: oficialități, prelați, localnici. Două dintre aceste fotografii sunt realizate la un interval scurt de timp, pentru că apar aceleași persoane. Doar unghiul din care a fost realizată fotografia este ușor diferit.
Cu siguranță aceste fotografii sunt realizate la finalul evenimentului, fețele sunt zâmbitoare, detașate. Grupul de persoane din centrul imaginilor stau așezați pe treptele soclului având pălăriile în mână. Grupul din partea stângă este surprins în ipostaze în care fie se uită la primul grup, fie spre fotograf. În grupul de persoane situat în partea dreaptă a monumentului se află și doi preoți, foarte probabil greco-catolici. În acest grup se află singurul personaj despre care Leontin Ghergariu lasă un indiciu pe spatele fotografiei. Iată ce scrie el: ”În partea dreaptă a monumentului am găsit pe fostul meu profesor de l. românească Iustin Salauțiu”. Leontin Ghergariu continuă: ”Pentrucă n'am obișnuit niciodată să-mi însușesc bunul altuia renunț de a reține această fotografie deși ea îmi aduce aminte de vremea de elev, poate cea mai frumoasă vreme a adolescenței mele petrecute cu dl. prof. Salauțiu”. Textul este datat ”Macrea 13 oct.1944”. Apare și semnătura olografă a lui Leontin Ghergariu.
În fine, ultima fotografie din cele existente în Fondul Leontin Ghergariu este realizată din lateral, de dincolo de gard. Se poate presupune că este realizată cu puțin timp înainte de discursurile oficiale. Se remarcă două personaje în prim plan: una pare să facă parte din grupul de organizatori - cu mâinile la spate pare a aștepta oficialitățile; al doilea personaj pare a fi un preot care își verifică discursul pregătit. Se mai vede în grupul de participanți la eveniment și un țăran îmbrăcat în costum popular de pe Valea Crasnei. Ar fi interesant de identificat personajele din aceste fotografii.
Documentând acel eveniment de acum 85 de ani, am dat de un studiu publicat în prestigioasa revistă ACTA MVSEI POROLISSENSIS a Muzeului de Istorie și Artă Zalău, nr.VI/1982. Articolul ”O semnificativă inițiativă patriotică: proclamarea lui Nicolae Titulescu ca cetățean de onoare a localității Crasna - Sălaj (13 VI 1935)” este semnat de Cornel Grad și Doru E.Goron.
Articolul, extrem de bine documentat, descrie contextul istoric prin care s-a ajuns la ridicarea acestui monument. Pornind de la marea manifestație antirevizionistă desfășurată la Zalău la 28 mai 1933, Vasile Pustai - primpretor al plasei Crasna propune împreună cu un comitet de inițiativă ridicarea unei plăci-monument în onoarea ministrului de externe al României, Nicolae Titulescu, ”de numele cui se leagă inseparabil întreaga politică externă a României acelui timp istoric”. Vasile Pustai îi trimite la Geneva, lui Nicolae Titulescu, o scrisoare prin care este invitat la festivitatea de inaugurarea a plăcii-monument, însă acesta răspunde că nu poate participa la eveniment din cauza multiplelor obligații protocolare.
Tot din acest material, aflăm că la festivitatea ce a avut loc în data de 13 iunie 1935, au participat printre alții Mihai Gurzău - prefectul Sălajului, Leontin Ghergariu - președintele secției sălăjene a Ligii antirevizioniste, Alexandru Cadar - președintele secției ”Astra” din plasa Crasna, dar și corul ”Astrei” din despărțământul Sălaj.
Monumentul ridicat la Crasna în 1935 a rezistat vitregiilor vremii. În 1940, după cedarea Ardealului de Nord către Ungaria Hortystă, autoritățile locale au dezmembrat partea superioară a monumentului - globul - pe care l-au îngropat. A fost găsit abia în 1972. Astăzi, monumentul aflat pe același amplasament, în fața spitalului din Crasna, nu este complet. Îi lipsește placa cu conturul României Mari. Fără a avea pretenții revizioniste, nu înțeleg de ce ne este frică să o expunem acum, la 100 de ani de la Unire? Este o parte din istoria recentă a acestei țări. Iar monumentul ar necesita ample reparații, pentru a-l aduce la forma inițială. Poate că cineva se va gândi și la acest aspect.