Județul Sălaj are cele mai multe biserici de lemn. Sunt 92 de biserici de lemn, dintre care 68 sunt declarate monument istoric. Având o vechime ce se întinde din secolul al XVI-lea până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste bijuterii arhitectonice se află în diferite stadii de conservare. Puține sunt bisericile de lemn aflate încă în uz, majoritatea sunt folosite ocazional sau de loc. Iar cum comunitățile de care aparțin nu le acordă mare importanță – motivele sunt de discutat – multe dintre ele se degradează odată cu scurgerea anilor. Cea mai afectată parte este învelitoarea de șiță: ploaia și ninsoarea, vântul, înghețul și dezghețul fac ca lemnul, oricum perisabil, să aibă mult de suferit. Iar fisurile apărute, infiltrațiile de apă, pot pune în pericol și restul construcției, mai ales pictura interioară (atât cât se mai păstrează). Se întâmplă uneori ca timpul nemilos să-și lase amprenta și câte o biserică să nu mai reziste sub asaltul concertat al factorilor de mediu și al neglijenței oamenilor, astfel că se poate ajunge inclusiv în stare de precolaps. Atunci intervine Ambulanța pentru Monumente, un proiect fain, pus pe roate de oameni cu suflet mare, tocmai pentru a salva monumentul în cauză.
Biserica de lemn din Brusturi, reprezentativă pentru această zonă
Printre bisericile cele mai afectate din județul Sălaj se află Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Brusturi, comuna Creaca. Datând din 1701 conform unei inscripții fragmentară pe ușa de la intrare, biserica de lemn – având o formă tipică pentru construcțiile de acest fel din nord-vestul Transilvaniei – impresionează nu prin dimensiuni ci prin elemente de arhitectură ce-i dau un aer de eleganță aparte. De exemplu, este printre puținele biserici de lemn sălăjene cu două traforaje sub forma unei cruci stilizate, decupate una sub fereastra absidei altarului și alta sub fereastra din partea dreaptă a naosului. De asemenea, portalul de intrare are stâlpii laterali decorați cu rozete și cu crestături ”dinți de lup”. Pictura interioară, atribuită renumitului zugrav Ioan Pop din Românași conține o scenă care surprinde. Este vorba despre ”Cina cea de Taină” unde, pe lângă Isus Hristos și cei 12 apostoli mai apare un personaj de dimensiuni reduse, ca un copil, ce pare a sta în brațele Mântuitorului.
![]()
![]()
Ei bine, acestă ”bijuterie arhitectonică” dar și matcă a spiritualității comunității românilor de aici, a ajuns în ultimii 10 ani să se degradeze într-un ritm alert. A cedat învelitoarea de șiță, prin găurile mari apa șiroind peste structura de lemn a bisericii. Sătenii au acoperit, prin 2008, biserica cu fâșii de carton asfaltat. Dar cum anii au trecut și biserica a fost abandonată odată cu construcția uneia din zid, ceea ce a părea a fi o soluție provizorie s-a dovedit a fi una de lungă durată. Cartonul asfaltat nu numai că nu a protejat biserica ci mai mult, a făcut ca lemnul umed aflat sub acesta să se altereze iar pictura interioară să aibă de suferit. S-a ajuns în situația, fără ieșire, ca întreaga învelitoare să trebuiască a fi înlocuită. Desigur, lipsa banilor a fost un mare impediment ce părea insurmontabil.
Degeaba au încercat autoritățile locale și județene să miște lucrurile din loc, degeaba au fost câteva tentative de a accesa diferite fonduri, ceva nu s-a legat. Prin 2011 părea să se ivească o rază de speranță. Biserica de lemn din Brusturi apărea pe o listă a Ministerului Culturii pe un loc eligibil. Primăria Creaca a depus toată documentația necesară, banii erau aproape aprobați. Însă factorul politic, schimbarea de regim, a condus spre alte priorități…Birocrația sau poate alți factori au făcut ca lucrurile să treneze timp de un deceniu...Mult prea mult!
Ambulanța pentru Monumente intervine
Însă, ca prin minune, Dumnezeu a făcut ca oameni cu suflet mare să demareze un proiect pilot la nivelul județului Sălaj. S-a apelat la voluntarii Ambulanței pentru Monumente. ”Proiectul Ambulanța pentru Monumente inițiat de către un grup de iubitori ai patrimoniului și derulat de Asociația Monumentum își propune să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare din sudul Transilvaniei, până când acestea vor putea fi restaurate” - este descrierea făcută pe pagina de facebook a proiectului.
Asociația Monumentum înființată în anul 2012 își propune să contribuie la salvgardarea arhitecturii tradiționale printr-o serie de activități specifice. Proiectul pilot ”Ambulanța pentru Monumente - Transilvania Sud” este susținut inclusiv financiar de către Alteța Sa Regală Prințul de Wales.
Așa cum este și denumirea sugestivă a proiectului, Ambulanța pentru Monumente intervine pentru a resuscita monumentul în cauză, pentru a-l păstra în viață până la o restaurare a acestuia. Și chiar dacă până acum Ambulanța pentru Monumente s-a concentrat pe zona de sud a Transilvaniei, iată că, prin lucrările de punere sub protecție de la Brusturi, proiectul pare a se extinde și spre Transilvania de Nord.
Intervenția de la Brusturi, proiect pilot
Povestea prin care voluntari ai Ambulanței pentru Monumente au ajuns să deschidă șantierul de punere sub protecție a bisericii de lemn din Brusturi, este interesantă. Totul a pornit de la domnul doctor Bogdan C. Pintea - medic gastroenteorolog la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, având origini în Brusturi.
Iată cum rememorează domnul doctor firul evenimentelor: ”Am văzut cum biserica se degradează, mai ales după anul 2008 când a fost acoperită cu acele fâșii de azbest. Am revăzut-o în martie (n.r. anul curent), am discutat cu preotul de la Jac-Brusturi care a fost foarte receptiv la ideea mea. Ceea ce mă atașează de Brusturi este faptul că eu am părinții de aici și copilăria mi-am petrecut-o la Brusturi. Am asistat de multe ori la activitățile religioase, la slujbele de Paști, de Crăciun. Practic elementul sufletesc a primat când am văzut că monumentul de patrimoniu se află într-o stare avansată de degradare. În martie am încercat să vedem ce fel de documente ne sunt necesare dar ne-am blocat. Finanțarea pe fonduri europene era foarte dificilă. Salvarea a venit după ce revenind din concediu m-am oprit la Strei, acolo unde Ambulanța pentru Monumente a restaurat o biserică. Am trimis un mesaj doamnei Ileana Burnichioiu și niște poze cu biserica din Brusturi și am primit un răspuns prompt. Practic ulterior lucrurile au mers de la sine, am început o colaborare fructuoasă care se materializează iată, cu intervenția de la Brusturi”
Domnul doctor Bogdan Pintea a fost de altfel și primul donator. Banii necesari, nu puțini la număr, au început să se strângă grație apelului făcut pe rețelele de socializare. Împreună cu părintele paroh Cristian Popa și ajutați de istoricii dr. Ileana Burnichioiu - lector universitar la Universitatea ”1 Decembrie” Alba Iulia și dr. Bogdan Ilieș - sălăjean de-al nostru, au început să se preocupe de formalitățile necesare pentru începerea lucrărilor. Studiul istoric a fost realizat pro bono de către Bogdan Ilieș.
Bogdan Ilieș rememorează momentul implicării sale în acest proiect: ”Căutam o cale de a exporta experința pe care eu am avut-o la biserica din Crivina de Sus. Nu m-am gândit neapărat la Sălaj, dar m-am gândit că acea experiență trebuia cumva multiplicată. Știam de existența Ambulanței pentru Monumente, știam ce face. M-am bucurat foarte mult când am văzut că iese o scânteie. Am încercat să nu pierd ocazia, să ajut și eu cum am putut, cu ce aveam la îndemână. Cu puțină vreme înainte trecusem prin arhive și găsisem cam tot ce se putea găsi despre bisericuța asta. Așa am ajuns eu aici.”
O problemă a fost găsirea unui arhitect care să realizeze un releveu de șarpantă. Până la urmă s-a găsit în Primăria Creaca, documentul respectiv fiind realizat cu ceva ani în urmă (2011) când s-a mai încercat renovarea bisericii. Trebuie spus de la început că administrația comunei Creaca, în frunte cu domnul primar Eugen Terec s-a implicat în efortul de a pune lucrurile în mișcare.
Costurile lucrării. Strângerea fondurilor
Costurile estimate inițial se ridică la aproximativ 13.400 de euro (expertiza tehnică cca 3.500 euro, expertiza biologică 700 euro, studiul geotehnic și verificările de laborator - 700 euro, materiale de construcție 8.500 euro). O sumă mare ce părea a fi un obstacol major.
Pentru strângerea sumelor necesare au fost puse la dispoziție conturile Asociației Monumentum, lansându-se un apel pe rețelele de socializare.
Cu ajutorul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj (manager Doina Cociș) și a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj (manager Daniel Săuca), dar și cu implicarea Episcopiei Sălajului, a Asociație Culturale Heart-Core, a Asociației Filantropia Porolissum, a Primăriei Creaca, a Parohiei Brusturi, a Consiliului Județean Sălaj și a Digi24 TV Cluj-Napoca, a fost organizată o strângere de fonduri pentru biserica monument istoric din Brusturi. S-a profitat de concertul ”Un Secol de Muzică Românescă” susținut la Zalău în data de 4 octombrie 2018 de către violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga.
Iată ce scriau organizatorii evenimentului pe o rețea de socializare după concert: ”Cu ajutorul vostru, al zălăuanilor și al unor inimoase persoane din Brusturi am strâns în această seară suma de 5.735 Lei pentru intervențiile de la biserica din localitatea cu același nume în cadrul concertului susținut de artiștii Diana Jipa și Ștefan Doniga. Mâine vom avea o discuție cu Consiliul Județean, cu parohia și cu primăria pe tema finanțărilor suplimentare. Mulțumim pe această cale tuturor celor implicați: Parohia filia Brusturi, Direcția Județeana pentru Cultură Sălaj, Consiliul Județean Sălaj, Primăria Creaca, Episcopia Sălajului, Asociația Filantropia Porolissum, Centrul de Cultura și Artă al Județului Sălaj, Instituția Prefectului Sălaj, Asociația Heart-Core și Asociația ”Alexandra Etno Iaz”. Mulțumim de asemenea directorului DJC Sălaj doamnei Doina Cocis și părintelui consilier Claudiu Nechita pentru organizarea evenimentului și motivarea tuturor instituțiilor implicate.”
S-au mai făcut doi pași importanți în direcția strângerii fondurilor necesare. Așa cum era firesc de altfel, comunitatea locală, prin reprezentanții ei aleși - Primăria Creaca și Consiliul Local Creaca au întins o mână de ajutor. De altfel, așa cum a declarat domnul primar Eugen Terec, în data de 30 octombrie 2018 s-a dat o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a alocat suma de 5.000 lei pentru lucrările la biserica din Brusturi.
Și Consiliul Județean Sălaj a alocat, în ședința din aceeași dată, suma de 45.000 lei Parohiei Ortodoxe Jac ”în vederea luării măsurilor urgente pentru punerea în siguranță a bisericii de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, din localitatea Brusturi, comuna Creaca” (Hotărârea nr.142/30 octombrie 2018).
Parohia Ortodoxă Jac, cu filia Brusturi, prin membri ei, în frunte cu părintele paroh Popa Cristian, au adunat aproape 10.000 de lei. Au mai donat în nume propriu Preasfințitul Părinte Petroniu Florea, Episcopul Sălajului și Preacucernicul Părinte Ionuț Pop, Vicar Eparhial al Episcopiei Sălajului.
Tot comunitatea din Brusturi prin Parohia Ortodoxă s-a îngrijit de cazarea și masa voluntarilor dar și de plata celor cinci meșteri veniți din Budești, Maramureș. Aceștia, ajutați de voluntarii Ambulanței, vor bate efectiv șița care va da o nouă înfățișare bisericii.
Iată așadar că ceea ce părea în urmă cu câteva luni aproape de nerealizat, este pe cale să se realizeze. Asta dovedește, încă o dată, că dacă se lucrează în echipă și dacă efortul este concertat în aceeași direcție, se poate. Mitul că nu sunt bani, a fost spulberat!
Voluntarii
Odată partea birocratică trecută și finanțarea rezolvată cel puțin în parte, mai rămâne problema lucrului efectiv. Și e nevoie de voluntari. Domnul Eugen Vaida, arhitect și președinte al Asociației Monumentum a postat pe rețelele de socializare un apel pentru recrutarea voluntarilor. A fost ajutat și de către doamnele dr.Ileana Burnichioiu - lector universitar la Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba-Iulia și arh.Veronica Vaida de la Ambulanța pentru Monumente. Apelul postat era următorul: ”Am reușit să adunăm fondurile pentru o parte a materialelor necesare intervenției de la biserica din Brusturi, comuna Creaca, județul Sălaj având promisiuni din partea autorităților pentru susținere cu alte finanțări pe parcursul desfășurării lucrărilor. Vă invităm așadar să vă înscrieți în limita numărului de 15 locuri disponibile pentru intervenția care va dura două săptămâni și care constă în înlocuirea laților și a șițelor degradate și consolidarea șarpantei afectate de intemperii. Șița este deja pregătită și depozitată în sat. Montarea unei șițe horjite de tip bot de rață precum cea de la Brusturi reprezintă o piatră de încercare pentru mulți dintre noi. Se spune că devii un bun meșter abia după ce reușești să bați o asemenea șiță pe muchii.”
![]()
La apel au răspuns în general studenți, dar și alte persoane din Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia-Mare, București, Cluj-Napoca, Deva, Hațeg, Iași, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. Aproape din toată țara. Mulți au mai participat la lucrările Ambulanței de punere sub protecție ale diferitelor monumente. Alții sunt pentru prima dată într-un astfel de proiect. Dar toți au venit pentru a învăța, pentru a se perfecționa sau pentru a vedea cum se lucrează și pentru a fi și ei utili într-un fel. Lor li s-au alăturat și săteni din Brusturi care au venit să dea o mână de ajutor.
![]()
Printre studenți sunt băieți și fete deopotrivă, poate ceva mai multe fete. La început pare puțin ciudat să vezi o domnișoară sus pe acoperiș bătând cuie. Dar te obișnuiești cu ideea, după ce le vezi cum lucrează cot la cot cu băieții.
![]()
![]()
Celina Georgiana Gora este din Bacău dar studiază la Cluj-Napoca, la Facultatea de Istorie și Filosofie. Iată ce spune ea despre această experiență: ”Am venit la Brusturi pentru că e și un pic mai aproape de Cluj decât Strei – ultima intervenție la care am participat. Îmi place foarte mult să fac asta, am terminat istoria artei, sunt practic pe profil. Plănuiesc să merg mai departe pe conservare și mă gândesc că nu mi-ar strica să merg în continuare cu șantierele având în vedere că am acumulat experiență și la Strei și la o serie de șantiere arheologice. Am venit aici datorită colectivului, oamenii sunt extraordinari și simt că pot învăța foarte multe de la ei.”
Mihai Cristian este din Hunedoara și studiază la facultatea de Istorie și Filosofie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Are origini sălăjene, prin bunicii lui din comuna Crasna. La fel ca și colega lui, este la a doua activitate de acest fel la care participă, după cea de la Strei din județul Hunedoara. Mihai Cristian: ”Consider că este extrem de important ceea ce învățăm aici. De fapt acesta este principalul aspect care m-a convins pe mine să vin. Nu este vorba doar despre faptul că salvăm monumente, conservăm monumente ci rămânem și noi cu ceva personal, cu experiența de aici, cu prietenii pe care ni-i facem. Este o experiență ce merită trăită.”
![]()
Pe șantier se lucrează. Tinerii studenți, sub privirea atentă a domnului arhitect Eugen Vaida, au dat jos șița deteriorată și au început să bată lații noi. Unii dintre voluntari sunt sus pe acoperiș, alții ajuta de jos cum pot. Niște fete pun rămășițele șiței vechi într-o roabă, iar un băiat o duce mai departe. Sus pe acoperiș, două fete scot cu un levier lații vechi, ce trebuie înlocuiți. ”Șeful de șantier”, dacă-i putem spune așa domnului arhitect Vaida, e cu ochii pe ei. Cu greu se rupe de la muncă pentru a ne spune câte ceva despre intervenția de aici.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Arhitect Eugen Vaida: ”În această biserică efectiv ploua, se degrada pictura pentru că de câțiva ani s-a degradat șița și s-a degradat și învelitoarea provizorie din carton asfaltat. Am reușit să venim cu voluntari din toată țara, în general sunt tineri care sunt studenți, dar și tineri care deja au o anumită specializare și care doresc să pună umărul la salvarea patrimoniului pentru că ei simt că reprezintă o identitate locală. Schimbăm așadar învelitoarea degradată de șiță, cu o șiță identică ca formă și dispunere. În acest context și învățăm pentru că este destul de greu de montat, mai ales pe colțuri, o asemenea șiță horjită. Mulți dintre voluntari nu au mai făcut așa ceva și abia așteaptă să învețe și acest lucru. Evident, învățăm mai întâi jos, pe un monstrar, după care urcăm sus.”
Sunt mulți cei care au contribuit într-un fel la demararea proiectului de la Brusturi. Trebuie amintit faptul că există și sponsori. De exemplu Temad a asigurat echipamentul de lucru iar Deposit a asigurat substanța Bochemit cu care se tratează șița. Este și meritul Star Aseembly și Fundația Comunitară Sibiu, prin Maratonul Internațional Sibiu care au asigurat finanțare pentru o nouă camionetă ce va purta logo-ul Ambulanței pentru Monumente. Mai trebuie menționați Dan Banea care a împrumutat schela și Dan Pocan care a contribuit la documentația de avizare.
Extinderea proiectului
Nu este deloc întâmplătoare acțiunea Asociației Monumentum prin Ambulanța pentru Monumente în Sălaj. Dincolo de conjunctura prin care iată, este salvată de la distrugere o biserică de lemn, se intenționează extinderea proiectului și pentru Transilvania de Nord. De aceea, la Brusturi a venit și doamna arhitect Laura Zaharia de la Baia Mare. Prin Asociația R.O.S.T (Reabilitarea Organică a Satului Tradițional) se intenționează multiplicarea bunelor practici ale Ambulanței pentru Monumente pe zona Maramureș - Sălaj. Aici, în cele două județe sunt concentrate cele cele mai multe biserici de lemn din Transilvania de Nord. Dacă în Maramureș, starea bisericilor de lemn este încă bună, din păcate, în Sălaj, multe dintre aceste monumente suferă. Și este nevoie de o Ambulanță…
![]()
Referitor la această viitoare extindere, domnul arhitect Eugen Vaida spunea: ”Extindem proiectul aici printr-o altă asociație, noi lucrând în zona Sibiului nu avem această capacitate. Facem însă o intervenție model care să fie preluată ulterior și să înființăm o ambulanță prin asociația din Baia Mare care să preia zona Maramureș - Sălaj.”
De asemenea, doamna arhitect Laura Zaharia a ținut să precizeze: ”Ambulanța pentru Monumente ar trebui să ajungă și în Maramureș. Noi, Asociația ROST suntem doritori să facem treaba asta, să intervenim să salvăm sau să păstrăm în condiții bune monumentele care le avem. Mă gândesc că ar mai fi nevoie pe lângă ambulanță, poate o echipă care să intervină tot așa, la nivel de S.O.S, pentru a face relevee pentru aceste monumente.”
În loc de concluzii
Ceea ce se întîmplă în aceste zile la Brusturi, în Sălaj, este inedit. Este pentru prima dată când toți factorii responsabili, începând cu specialiștii, cu cultele religioase, autoritățile locale și județene, alături de comunitatea locală și de voluntari, își dau mâna, fie și în ceasul al XII-lea, pentru salvarea unui monument, a unei biserici de lemn. Este, dintr-un anumit punct de vedere, cea mai amplă activitate desfășurată în Sălaj, în Anul European al Patrimoniului Cultural și în anul Centenarului Marii Uniri. Pentru acest efort comun, merită felicitați toți cei implicați! Și de ce nu, experiența de la Brusturi trebuie dusă mai departe ca exemplu de bune practici!
![]()
![]()
