Astăzi, 9 octombrie 2017, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, s-a inaugurat la Cluj-Napoca un inedit muzeu dedicat memoriei victimelor acestui episod negru din istoria umanității. Este vorba despre Muzeul Documentar și Muzeul Virtual al Holocaustului - un proiect al Institutului de Iudaistică și Istorie Evreiască ”Dr.Moshe Carmilly” din cadrul ”Universității Babeș-Bolyai”.
Zestrea muzeistică clujeană s-a îmbogățit cu încă un muzeu, care din punctul meu de vedere era necesar. Episodul trist din istoria umanității și implicit al României, numit Holocaust, nu trebuie să se mai repete. Tocmai de aceea, din punct de vedere educațional, tinerele generații trebuie să cunoască realitatea istorică, și cunoscând-o să nu o mai repete.
Muzeul Virtual - primul muzeu virtual despre Holocaust din lume, beneficiază de de un site, ce poate fi accesat la adresa http://holocausttransilvania.ro. Așa cum se precizează în descrierea site-ului ”Muzeul aduce în prim-plan un fragment al tematicii vaste privind cercetarea Holocaustului, și anume, partea referitoare la deportarea și exterminarea evreilor transilvăneni în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.”
Site-ul este structurat pe cinci panouri tematice și cronologice, textul fiind însoțit de documente, imagini, grafice dar și înregistrări audio și video.
Evreii din Trasilvania conține câteva repere istorice ale populației evreiești dar și aspecte ce țin de cultura și tradițiile acestora. Numeroase link-uri fac trimitere spre surse externe sau conduc spre sursele bibliografice.
Extrem de importantă este secțiunea dedicată Legislației antisemite pentru că demontează mitul conform cărora Holocaustul a fost apanajul exclusiv al ocupanților Transilvaniei de Nord, adică Ungaria Hortystă. Cei interesați pot citi prevederile legilor antisemite din timpul României Mari. Desigur, după cedarea Ardealului de Nord, între 30 august 1940 și 25 octombrie 1944, administrația și armata maghiară a fost responsabilă cu ghetoizarea și deportarea evreilor în lagăprele de exterminare.
Secțiunea Ghetouri și Lagăre trece în revistă, cu date și documente, principalele puncte de detenție situate în Ardealul de Nord. Județul Sălaj este reprezentat, din păcate, de Ghetorul de la Cehei (lângă Șimleu Silvaniei) - considerat unul dintre cele mai brutale din tot ardealul.
Secțiunea Mărturii este poate, cea mai emoționantă. Asta și pentru că aici se află câteva dintre mărturiile celor care au supraviețuit Holocaustului. Unele sunt înregistrări audio, iar toate mărturiile sunt redate și sub forma interviului. Domnul Daniel Stejeran - directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, care funcționează în Sinagoga din Șimleu Silvaniei (singura sinagogă ce s-a mai păstrat pe teritoriul județului Sălaj) - este autorul mai multor interviuri din această secțiune.
În fine, ultima rubrică a site-ului, este dedicată perioadei Post-Holocaustși tratează problematica extrem de complexă a reintegrării sociale a celor care au supraviețuit Holocaustului.
Chiar dacă site-ul mai poate fi îmbunătățit, având șansa să devină în timp o adevărată enciclopedie, este salutară apariția acestuia în spațiul virtual. Poate reprezenta suportul educațional al unor lecții dedicate problematicii evreiești și, prin aceasta poate contribui la formarea tinerei generații în spiritul toleranței și a respectului ”celorlalți”.
Ziua de 9 octombrie a fost aleasă ca Ziua Națională a Comemorării Holocaustului, pentru a aminti că în acestă zi, în anul 1941, a început deportarea evreilor și a rromilor din Bucovina și Transnistria. Prima zi de comemorare a fost ținută în anul 2004.
Zestrea muzeistică clujeană s-a îmbogățit cu încă un muzeu, care din punctul meu de vedere era necesar. Episodul trist din istoria umanității și implicit al României, numit Holocaust, nu trebuie să se mai repete. Tocmai de aceea, din punct de vedere educațional, tinerele generații trebuie să cunoască realitatea istorică, și cunoscând-o să nu o mai repete.
Muzeul Virtual - primul muzeu virtual despre Holocaust din lume, beneficiază de de un site, ce poate fi accesat la adresa http://holocausttransilvania.ro. Așa cum se precizează în descrierea site-ului ”Muzeul aduce în prim-plan un fragment al tematicii vaste privind cercetarea Holocaustului, și anume, partea referitoare la deportarea și exterminarea evreilor transilvăneni în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.”
Interfața site-ului |
Structura site-ului |
Evreii din Trasilvania conține câteva repere istorice ale populației evreiești dar și aspecte ce țin de cultura și tradițiile acestora. Numeroase link-uri fac trimitere spre surse externe sau conduc spre sursele bibliografice.
Extrem de importantă este secțiunea dedicată Legislației antisemite pentru că demontează mitul conform cărora Holocaustul a fost apanajul exclusiv al ocupanților Transilvaniei de Nord, adică Ungaria Hortystă. Cei interesați pot citi prevederile legilor antisemite din timpul României Mari. Desigur, după cedarea Ardealului de Nord, între 30 august 1940 și 25 octombrie 1944, administrația și armata maghiară a fost responsabilă cu ghetoizarea și deportarea evreilor în lagăprele de exterminare.
Secțiunea Ghetouri și Lagăre trece în revistă, cu date și documente, principalele puncte de detenție situate în Ardealul de Nord. Județul Sălaj este reprezentat, din păcate, de Ghetorul de la Cehei (lângă Șimleu Silvaniei) - considerat unul dintre cele mai brutale din tot ardealul.
Ghetouri și lagăre din Transilvania de Nord |
Secțiunea Mărturii este poate, cea mai emoționantă. Asta și pentru că aici se află câteva dintre mărturiile celor care au supraviețuit Holocaustului. Unele sunt înregistrări audio, iar toate mărturiile sunt redate și sub forma interviului. Domnul Daniel Stejeran - directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, care funcționează în Sinagoga din Șimleu Silvaniei (singura sinagogă ce s-a mai păstrat pe teritoriul județului Sălaj) - este autorul mai multor interviuri din această secțiune.
În fine, ultima rubrică a site-ului, este dedicată perioadei Post-Holocaustși tratează problematica extrem de complexă a reintegrării sociale a celor care au supraviețuit Holocaustului.
Chiar dacă site-ul mai poate fi îmbunătățit, având șansa să devină în timp o adevărată enciclopedie, este salutară apariția acestuia în spațiul virtual. Poate reprezenta suportul educațional al unor lecții dedicate problematicii evreiești și, prin aceasta poate contribui la formarea tinerei generații în spiritul toleranței și a respectului ”celorlalți”.
Ziua de 9 octombrie a fost aleasă ca Ziua Națională a Comemorării Holocaustului, pentru a aminti că în acestă zi, în anul 1941, a început deportarea evreilor și a rromilor din Bucovina și Transnistria. Prima zi de comemorare a fost ținută în anul 2004.