La Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a avut loc o lansare de carte deosebită. Au fost de fapt lansate patru cărți semnate de Camelia Burghele, cărți care vin să întregească seria de studii de etnologie cuprinse sub titlul ”Satele sălăjene și poveștile lor”, apărută la Editura Caiete Silvane și la Editura Etnologică București, cu sprijinul centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei TenarisSilcotub. Dacă în urmă cu un an au fost lansate primele patru volume, iată că astăzi, în prezența unui public numeros, au fost lansate și volumele V-VIII.
![]()
Am participat astăzi la un (alt) eveniment cultural de excepție. Este vorba de o cvadruplă lansare de carte a doamnei Camelia Burghele, etnolog și cercetător științific la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Am ținut să particip la acest eveniment din două motive: nu ai ocazia să vezi de multe ori lansarea concomintentă a patru cărți ale aceluiași autor, iar pe de altă parte eram oarecum dator față de Camelia Burghele pentru că la precedenta lansare nu am reușit să ajung. Iar dacă mai spun că datorită colaborării cu ea am prins gustul față de fotografia etnografică, cu atât mai mult am vrut să mă număr astăzi printre invitații ei.
![]()
![]()
![]()
Sala ”Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă a județului Sălaj a fost aproape plină, oameni de cultură, jurnaliști, colaboratori, colegi de la muzeu dar și prieteni sau membri ai familiei au fost alături de camelia la unul dintre evenimentele culturale de excepție ale începutului de an.
![]()
![]()
![]()
A fost o lansare de carte inedită. Asta pentru că, lăsând modestia la o parte, doamna Camelia Burghele a făcut un bilanț al carierei sale științifice. Și a făcut-o într-un mod interactiv, prin intermediul unei prezentări susținută vizual de imagini de pe teren. M-am bucurat să văd imagini cunoscute, de la evenimente la care am participat și eu - aș aminti de exemplu haba de la Iaz, organizată de Ligia Alexandra Bodea. Dar m-am bucurat mai tare să văd imagini sau să aflu informații interesante din locuri sălăjene prin care nu am ”hoinărit” încă. A fost ca și cum aș fi asistat la o lecție de etnografie și folclor, Camelia intrându-și bine în rolul lectorului iar eu adaptându-mă (destul de greu, ce e drept) în rolul elevului care-și ia notițe (mă rog, înregistrează cu reportofonul). Provocările satelor despre care am auzit pentru prima dată în prezentarea Cameliei, vor face obiectul unor viitoare ieșiri în cadrul proiectului meu, ”Hoinar prin Sălaj”.
Un moment inedit, de fapt o surpriză pentru Camelia, a fost prezența a patru doamne din Peceiu, pe care le-am văzut de altfel și vara trecută cu ocazia evenimentului etnografic cunoscut sub numele ”Danțu la Șură” de la Sîg. Îmbrăcate în frumoase costume populare, au cântat și au strigat (au chiuit) ca prin satul lor natal. Mă rog, cam de prea multe ori au rostit ”măi Ghiță” - dar dacă așa era melodia, ce să facă? Lăsând gluma la o parte, momentul lor a fost gustat de public și îndelung aplaudat.
![]()
![]()
![]()
Cărțile Cameliei Burghele: o stare de veghe
Apoi, așa cum se cuvine la astfel de evenimente, au luat cuvântul o parte din cei prezenți: doamnele profesoare Pop Eugenia și Tuduce Dorina, domnii profesori Abrudan Ioan și Bancea Gheorghe - foști inspectori școlar generali, jurnaliștii Adrian Lungu și Ileana Petrean-Păușan și alții. O intervenție inedită a avut și domnul doctor Liviu Gârbea, care i-a dăruit doamnei Camelia Burghele o fotografie de epocă ilustrând o nuntă de acum 72 de ani. Am reținut un fragment din discursul său care exprimă foarte plastic ceea ce reprezintă cărțile lansate astăzi. Liviu Gârbea: ”Constantin Noica a spus Ardealul reprezintă starea de veghe a românismului. Și cărțile și gesturile Cameliei Burghele se înscriu într-un fel aici. Sunt o stare de veghe a ceea ce am fost noi ca țărani și ca români.” Mi-am amintit o discuție mai veche pe care am avut-o cu Camelia în care vorbea de etnologia de urgență. Cine știe, poate peste ani, cărțile ei vor fi mărturia unui sat dispărut. Sau poate, datorită lor, satul sălăjean și prin extensie satul românesc va dăinui.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Nu am să vorbesc acum despre cărțile Cameliei Burghele, pentru că nu le-am citit, nu le-am răsfoit. Promit să revin după ce le frunzăresc cel puțin, dar așa cum am mai scris în prezentarea volumelor I-IV ale seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor” și cum de altfel a precizat și Daniel Săuca în deschiderea evenimentului avem de a face cu o veritabilă ”monografie a județului Sălaj din perspectivă etnologică”.
![]()
![]()
Cele patru volume lansate acum sunt: volumul V - ”Manipularea Destinului. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj”; volumul VI - ”De la sănătate la boală și înapoi. Descântec, rugăciune și leac în satul sălăjean”; volumul VII - ”Satul timpului, timpul satului. Modele sălăjene de construire a identității locale.” și respectiv volumul VIII- ”Povești și povestitori. ferestre deschise către memoria satului sălăjean”.
Am participat astăzi la un (alt) eveniment cultural de excepție. Este vorba de o cvadruplă lansare de carte a doamnei Camelia Burghele, etnolog și cercetător științific la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Am ținut să particip la acest eveniment din două motive: nu ai ocazia să vezi de multe ori lansarea concomintentă a patru cărți ale aceluiași autor, iar pe de altă parte eram oarecum dator față de Camelia Burghele pentru că la precedenta lansare nu am reușit să ajung. Iar dacă mai spun că datorită colaborării cu ea am prins gustul față de fotografia etnografică, cu atât mai mult am vrut să mă număr astăzi printre invitații ei.
Sala ”Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă a județului Sălaj a fost aproape plină, oameni de cultură, jurnaliști, colaboratori, colegi de la muzeu dar și prieteni sau membri ai familiei au fost alături de camelia la unul dintre evenimentele culturale de excepție ale începutului de an.
A fost o lansare de carte inedită. Asta pentru că, lăsând modestia la o parte, doamna Camelia Burghele a făcut un bilanț al carierei sale științifice. Și a făcut-o într-un mod interactiv, prin intermediul unei prezentări susținută vizual de imagini de pe teren. M-am bucurat să văd imagini cunoscute, de la evenimente la care am participat și eu - aș aminti de exemplu haba de la Iaz, organizată de Ligia Alexandra Bodea. Dar m-am bucurat mai tare să văd imagini sau să aflu informații interesante din locuri sălăjene prin care nu am ”hoinărit” încă. A fost ca și cum aș fi asistat la o lecție de etnografie și folclor, Camelia intrându-și bine în rolul lectorului iar eu adaptându-mă (destul de greu, ce e drept) în rolul elevului care-și ia notițe (mă rog, înregistrează cu reportofonul). Provocările satelor despre care am auzit pentru prima dată în prezentarea Cameliei, vor face obiectul unor viitoare ieșiri în cadrul proiectului meu, ”Hoinar prin Sălaj”.
Un moment inedit, de fapt o surpriză pentru Camelia, a fost prezența a patru doamne din Peceiu, pe care le-am văzut de altfel și vara trecută cu ocazia evenimentului etnografic cunoscut sub numele ”Danțu la Șură” de la Sîg. Îmbrăcate în frumoase costume populare, au cântat și au strigat (au chiuit) ca prin satul lor natal. Mă rog, cam de prea multe ori au rostit ”măi Ghiță” - dar dacă așa era melodia, ce să facă? Lăsând gluma la o parte, momentul lor a fost gustat de public și îndelung aplaudat.
Cărțile Cameliei Burghele: o stare de veghe
Apoi, așa cum se cuvine la astfel de evenimente, au luat cuvântul o parte din cei prezenți: doamnele profesoare Pop Eugenia și Tuduce Dorina, domnii profesori Abrudan Ioan și Bancea Gheorghe - foști inspectori școlar generali, jurnaliștii Adrian Lungu și Ileana Petrean-Păușan și alții. O intervenție inedită a avut și domnul doctor Liviu Gârbea, care i-a dăruit doamnei Camelia Burghele o fotografie de epocă ilustrând o nuntă de acum 72 de ani. Am reținut un fragment din discursul său care exprimă foarte plastic ceea ce reprezintă cărțile lansate astăzi. Liviu Gârbea: ”Constantin Noica a spus Ardealul reprezintă starea de veghe a românismului. Și cărțile și gesturile Cameliei Burghele se înscriu într-un fel aici. Sunt o stare de veghe a ceea ce am fost noi ca țărani și ca români.” Mi-am amintit o discuție mai veche pe care am avut-o cu Camelia în care vorbea de etnologia de urgență. Cine știe, poate peste ani, cărțile ei vor fi mărturia unui sat dispărut. Sau poate, datorită lor, satul sălăjean și prin extensie satul românesc va dăinui.
Nu am să vorbesc acum despre cărțile Cameliei Burghele, pentru că nu le-am citit, nu le-am răsfoit. Promit să revin după ce le frunzăresc cel puțin, dar așa cum am mai scris în prezentarea volumelor I-IV ale seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor” și cum de altfel a precizat și Daniel Săuca în deschiderea evenimentului avem de a face cu o veritabilă ”monografie a județului Sălaj din perspectivă etnologică”.
Cele patru volume lansate acum sunt: volumul V - ”Manipularea Destinului. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj”; volumul VI - ”De la sănătate la boală și înapoi. Descântec, rugăciune și leac în satul sălăjean”; volumul VII - ”Satul timpului, timpul satului. Modele sălăjene de construire a identității locale.” și respectiv volumul VIII- ”Povești și povestitori. ferestre deschise către memoria satului sălăjean”.