Luna decembrie a debutat în județul Sălaj dar și în alte locuri din țară cu un fenomen meteorologic pe cât de spectaculos, pe atât de periculos. Fenomenul cunoscut sub numele de ”ploaie de gheață” se produce atunci când plouă iar temperaturile sunt sub zero grade celsius. Apa de ploaie se transformă instantaneu în gheață, acoperind totul într-o pojghiță de gheață. Nu este un fenomen rar, însă nici unul pe care să-l întâlnești zi de zi.
Fenomenul ”ploaie de gheață” s-a făcut simțit și în județul Sălaj. A debutat sâmbătă 29 noiembrie și a ținut până luni 1 decembrie. În aceste zile a fost foarte frig și a plouat aproape încontinuu la Zalău și în împrejurimi. Pe Meseș, la altitudinea cea mai înaltă, chiar la intersecția dintre drumul european E 81 cu drumul județean 108R ce duce la Treznea, fenomenul a fost cel mai pregnant. Aici, ploaia a înghețat pe crengile copacilor, mulți dintre aceștia cedând sub greutate.
Informațiile despre pagubele produse - și au fost substanțiale, au apărut încă de marți 2 decembrie în presa locală. Cotidianul Graiul Sălajului publică articolul ”Ploaia înghețată doboară copaci pe Meseș și ține blocat drumul spre Treznea” După unele estimări ale specialiștilor Ocolului Silvic ”Stejarul” au fost afectate peste 3.000 de metri cubi de masă lemnoasă.
Azi, pe la prânz, am vrut să văd cu ochii mei fenomenul. Din oraș, Meseșul - acest plămân verde al Zalăului, își arată ”fruntea căruntă”. Am urcat fără probleme, adaptând însă viteza la condițiile de trafic, până pe ”vârful Meseșului”. Pe drum, am văzut câțiva copaci smulși din rădăcină, unele trunchiuri fiind tăiate de către pompieri sau pădurari ca să nu ajungă pe partea carosabilă. Sus pe Meseș, când am vrut să o iau spre Treznea am fost oprit de un echipaj de poliție. Drumul este închis iar polițistul se asigură că nimeni nu se aventurează pe acel drum, periculos atât pentru șoferi cât și pentru pietoni.
Am fost surprins să văd cum aproape toți copacii de pe ambele părți ale carosabilului sunt acoperiți aproape în întregime cu un start gros de gheață. Este ca și cum ar fi ”glazurați”, ”trași în gheață”, fiecare ramură mai groasă sau mai subțire fiind înfășurată într-un strat consistent de gheață. La orele amiezii, temperatura fiind ceva mai ridicată, gheața începe să se topească, astfel că din toți copacii picură cu gheață. La o adiere de vânt copacii aplecați sub greutatea gheții, își scutură crengile încărcate.
Spectacolul Naturii este total, frumos și straniu în același timp. Am găsit un arbust ce avea crengile înmugurite acoperite de gheață. E ca și cum Natura ar fi încercat să conserve viața, să o țină la rece până la primăvară. Ici colo, câte o frunză rămasă este la rândul ei acoperită de gheață. Până și iarba de la sol e îmbrăcată în gheață.
La intersecție, un Cristos răstignit pe o cruce de beton are țurțuri de gheață. Indicatorul turistic aproape că nu se mai vede, la fel ca și borna kilometrică ce pare sculptată în gheață.
Nu m-am aventurat prea mult, copacii care au mai rămas în picioare pot cădea în orice moment așa cum s-a întâmplat cu alți sute de copaci. Nu știu cât va mai dura fenomenul, dacă vremea se va încălzi cu siguranță gheața se va topi. Mă bucur însă, că dincolo de pagubele însemnate produse, am avut șansa să fac câteva fotografii pe care vă las să le admirați.
