În data de 12 noiembrie anul curent, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului, a marcat printr-o ședință festivă, sărbătorirea pentru prima dată a Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, prilej cu care a fost adoptată declarația privind protejarea și promovarea monumentelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO. Cu această ocazie, președintele comisiei, domnul ministru Traian Igaș a precizat faptul că prin legea 160/2013, ziua de 16 noiembrie a fost declarată ca Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO.
![]()
Potrivit site-ului legex.ro, Legea nr.160/15.05.2013 și publicată în Monitorul Oficial al României Nr.280/17.05.2013, are următorul conținut:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1Se declară ziua de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
Articolul 2Cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR:MIRON TUDOR MITREA
PREŞEDINTELE SENATULUI:GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU
Alegerea zilei de 16 noiembrie, nu este întâmplătoare. Exact acum 41 de ani, la 16 noiembrie 1972, la Paris se semna Convenția pentru Conservarea Patrimoniul Mondial Cultural și Natural(The Convention Concerning the Protection of World Cultural and Natural Heritage). Cu ocazia celei de a 34-a sesiuni a Comisiei pentru Patrimoniul Mondial s-a decis ca ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Ziua Patrimoniului Mondial. A trebui să treacă încă 7 ani pentru ca România să stabilească prin lege sărbătorirea acestei zile.
Conform ultimelor actualizări (noiembrie 2013), lista locurilor aflate în patrimoniul mondial conține 981 de locuri protejate, despre care Comitetul UNESCO consideră că au o valoare excepțională. Dintre cele 981 de locuri din 160 de state ale lumii, aflate pe lista UNESCO, cele mai multe, 759 sunt considerate ca fiind de patrimoniu cultural în timp ce 193 aparțin patrimoniului natural. Mai există 29 de locuri mixte.
România are nu mai puțin de 32 de obiective grupate în 7 situri, ce sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt:
- Bisericile pictate din Moldova
Bisericie pictate din Bucovina și Nordul Moldovei sunt demult renumite peste hotare, fiind nelipsite din orice ghid turistic al Romîniei care se respectă. Dintre acestea, 8 sunt incluse pe lista UNESCO. În anul 1993, 7 dintre acestea au fost incluse pe lista UNESCO: Biserica ”Tăierea capului Sf.Ioan Botezătorul” din satul Arbore, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului și Sfântului Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Humor, Biserica ”Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița, Biserica ”Sfânta Cruce” din Pătrăuți, Biserica ”Sfântul Niculae” a Mănăstirii Probota, Biserica ”Sf.Gheorghe” din Suceava, Biserica ”Sf.Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț. Lista a fost completată în 2010, prin includerea Bisericii ”Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița.
.JPG) |
| Biserica Mănăstirii Moldovița |
.JPG) |
| Moldovița. Căderea Constantinopolului - detaliu |
.JPG) |
| Sucevița - frescă |
.JPG) |
| Mănăstirea Sucevița |
- Mănăstirea Horezu
Mănăstirea Horezu (sau Hurezi) din județul Vâlcea, este cel mai important complex monahal din Valahia (Muntenia), fiind ridicat după tipicul marilor mănăstiri de pe muntele Athos. Mănăstirea reprezintă o sinteză a artei românești din secolul al XVII-lea, fiind cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. A fost inclusă pe lista UNESCO în anul 1993.
- Sate cu biserici fortificate din Transilvania
- Fortărețele Dacice din munții Orăștiei
- Link oficial UNESCO
- Centrul istoric al orașului Sighișoara
.JPG)
.JPG)
.JPG)
- Bisericile de lemn din Maramureș
.JPG) |
| Biserica din Budești - detaliu |
.JPG) |
| Budești: turla bisericii monument istoric |
.JPG) |
| Biserica de lemn din Budești |
.JPG) |
| Biserica de lemn din Bârsana |
.JPG) |
| Bârsana: biserica monument istoric |
- Rezervația Biosferei Delta Dunării
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCOa fost întocmită oficial în anul 2008 pe baza ”Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial” încheiată la Paris la data de 17 decembrie 2003. Intangible Cultural Heritage (ICH) este subcomponenta UNESCO care similar World Heritage Conventions (WHC) își propune să includă în Patrimoniul Umanității, alături de monumente sau locuri naturale și tradiții sau expresii vii moștenite de la strămoși cum ar fi arte ale spectacolului, practici sociale, ritualuri, evenimente festive, cunoștințe sau practici referitoare la natura, universul, cunpștințele sau aptitudinile necesare producerii unor meșteșuguri tradiționale. La aniversarea a 10 ani de la aprobarea Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, lista la nivel mondial cuprinde nu mai puțin de 257 de elemente (90 dintre acestea au fost adăugate în anul 2008, iar restul de 167 în anii următori). România a aderat la convenție prin legea nr. 410/29.12.2005și are incluse pe acestă listă, 3 elemente de patrimoniu imaterial:
·
- Ritualul Călușului
Conform site-ului http://www.cnr-unesco.roCaluşul este un dans popular românesc cu un ritm sincopat şi figuri variate, jucat de flacăii din sudul ţării sau din Moldova, în saptamâna Rusaliilor. Conform ritualului, calușarii merg prin sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi. Se spune ca prin acest dans sunt protejaţi de cele rele oamenii, vitele şi recoltele. Dansul caluşarilor se practică în special în sudul ţării, dar şi în Moldova. Caluşarii execută un ritual magic, care evolueaz. în jurul fructului de alun numit "caluş". Ritualul Călușului a fost inclus pe listă în anul 2008.
- Doina
Întâlnită sub diverse denumiri în regiunile din România, Doina este un cântec liric solemn, improvizat şi spontan. Element esenţial al folclorului românesc, Doina a fost până în 1900 unicul gen muzical prezent în multe din regiunile ţării", scrie portalul UNESCO. Doina este o specie a literaturii populare, apartinând genului liric, în care autorul îsi exprimă sentimentele şi convingerile faţă de unele probleme ale vieţii, faţă de timp şi natură şi faţă de sine însuşi. Doina este specifică poporului român, ea exprimând sentimente variate: dor, tristeţe, iubire, înstrainare, regret. (sursa http://www.cnr-unesco.ro). Doina face dparte din patrimoniul mondial imaterial din anul 2009.
- Ceramica de Horezu
”Ceramica produsă la Horezu (nordul județului Vâlcea) este unică la nivel mondial și reflectă generații de cunoștințe și măiestrie” – searată în descrierea UNESCO. La rîndul său, primarul comunei Horezu, Constantin Niță arată în declarația de consimtământ: ”comunitatea pe care o reprezint este conștientă de importanța acestei înscrieri care va asigura durabilitatea elementului în timp și transmiterea tehnicilor și a cunoștințelor privind acest meșteșug tradințional”.
.JPG)
.JPG)
Raportat la importanța declarării zilei de 16 noiembrie ca Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, te-ai fi așteptat la o sumedenie de manifestări care să marcheze evenimentul. Instituții abilitate ale statului, instituții culturale, muzee, asociații culturale și cu activități conservare și promovare a patrimoniului național ar fi trebuit să fie în prima linie a activităților dedicate zilei de 16 noiembrie. Unități de învățământ, inspectorate școlare, universități – toate ar fi trebuit să-și unească eforturile în formarea la tinerele generații a unui comportament de respect față de patrimoniul național. În loc de toate acestea…liniște.
Doar ici și colo câte un eveniment menit să marcheze această zi. În acest context merită amintite activitățile desfășurate de Consiliul Județean Cluj prin intermediul celor două muzee aflate în subordine: Muzeul de Artă Cluj-Napoca și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Conform site-ului Foaie Transilvană (www.ftr.ro) în data de 16 noiembrie 2013, între orele 10-17 ”Muzeul de Artă Cluj-Napoca invită publicul interesat să participe la un program special care include, pe lângă vizionarea expoziţiilor deschise în spaţiile muzeului, şi o vizită specială într-una dintre cele mai spectaculoase module arhitecturale ale clădirii - balconul faţadei principale a palatului Bánffy, restaurat cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.” Tot în acest context, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a organizat în data de 15 noiembrie 2013, workshop-ul cu tema „România şi patrimoniul mondial UNESCO. Monumente istorice şi elemente de patrimoniu imaterial”.În cadrul acestei mese rotunde au fost expuse o serie de aspecte privind cadrul legal al activităţii comisiilor UNESCO din România, Ritualul Căluşului – element înregistrat în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în anul 2005, precum şi bisericile de lemn din Maramureș înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Poate la ediția de anul viitor, România se va trezi din starea de ”lehamite” în care se află și va sărbători cum se cuvine această zi. Și, poate elevii noștri vor avea posibilitatea să studieze fie în cadrul orelor din trunchiul comun, fie în cadrul unor discipline opționale, elemente privind cunoașterea, conservarea și promovarea patrimoniului local, în contextul celui național și mondial. Asta dacă tot realizăm descentralizarea!
Link-uri utile:
http://whc.unesco.org/en/list/