Sălajul a dat de-a lungul secolelor personalități marcante ale vieții culturale, istorice sau politice, pentru care, noi, cei de acum ar trebui să avem toată considerația. Una dintre aceste personalități, este Simion Bărnuțiu (1808 – 1864) – om politic român, istoric, filozof și profesor universitar. A fost unul dintre cei care au organizat Revoluția de la 1848 din Transilvania. S-a născut pe 21 iulie 1808 în localitatea Bocșa din județul Sălaj, localitate situată la doar 20 de kilometri de municipiul Zalău, pe drumul european E 81.
.JPG)
Nu vom insista în articolul de față asupra vieții și operei ilustrului înaintaș, nu am putea adăuga nimic în plus la ceea ce se știe deja. Vom aminti doar în treacăt principalele momente istorice din viața sa pentru a-i înțelege personalitatea complexă. În anii premergători Revoluției de la 1848, Simion Bărnuțiu a militat pentru dreptul de folosire a limbii române în școli și administrație, numărându-se printre inițiatorii protestului înaintat către Dieta aulică în 1843. Pe 25 martie 1848, Bărnuțiu a redactat ”Proclamația către români” care s-a constituit într-un adevărat program politic: convocarea congresului național român, libertatea individuală prin suprimarea iobăgiei, libertate națională. A organizat Adunarea din Duminica Tomii (18 aprilie 1848) iar mai apoi, la Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății (3/5 mai 1848) este ales vicepreședinte. A luptat cu înverșunare împotriva tezei conducătorilor maghiari ai Revoluției de la 1848, care promiteau românilor și celorlalte naționalități din Transilvania un regim de libertate politică și desființarea iobăgiei, în schimbul unirii Transilvaniei cu Ungaria, dar fără a recunoaște și libertatea națională. În martie 1849, s-a refugiat în Țara Românească iar de aici ajunge la Constantinopol și Viena, de unde continuă să militeze pentru recunoașterea drepturilor românilor ardeleni. În 1850 a fost decorat de împăratul Franz Josef cu medalia ”Crucea de aur cu coroană” pentru meritele sale de conciliator în timpul revoluției. Urmează la Viena cursurile Facultății de Drept, iar studiile juridice și le desăvârșește la Paris în 1854. Revine în țară, în Moldova, la solicitarea lui August Treboniu Laurian pentru a ocupa catedra de filosofie a Universității Mihăilene (1855-1860) și ulterior a Universității din Iași (1860-1864). Bolnav, pleacă în primăvara anului 1864 spre Bocșa natală, însă moare pe drum, la 28 mai 1864, lângă Fântâna Gorgana din hotarul localității Sânmihaiu Almașului.
 |
| Busturile lui Simion Bărnuțiu ridicate în satul natal Bocșa |
 |
| Busturi ale lui Simion Bărnuțiu la Șimleu Silvaniei |
Era la mai puțin de 50 de kilometri de satul natal. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa, de un sobor format din 30 de preoți. Mormântul său a devenit loc de pelerinaj, accesul fiind facilitat de deschiderea, în 1887, a căii ferate ce tranzitează localitatea. Însăși marele istoric Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu în 1927. În 1937, biserica de lemn a fost demolată, în locul ei fiind ridicată Biserica Greco-Catolică. În 1948, osemintele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din incinta bisericii, alături de ale vicarului Șimleului Alimpiu Barbulovici. În data de 14 iulie 1889 a fost dezvelit Monumentul lui Simion Bărnuțiu pentru a comemora 25 de ani de la moartea sa.
 |
| Monumentul lui Simion Bărnuțiu din curtea bisericii din Bocșa |
 |
| Intrarea în mausoleul unde sunt rămășițele pământene ale marelui om politic |
Dacă comunitatea de români din Bocșa, păstrează memoria ilustrului înaintaș, aici existând două busturi ale acestuia, în parcul din fața școlii și în fața Centrului Cultural Simion Bărnuțiu, nu acelați lucru se poate spune despre monumentul ridicat pe locul morții acestuia.
Oricine circulă pe drumul european E 81, dinspre Zalău spre Cluj-Napoca, va vedea pe partea dreaptă, imediat ce a trecut dealul Gorgana, ceva care pare a fi un monument. Foarte puțini se opresc să vadă despre ce este vorba, nu există niciun indicator care să semnalizeze monumentul, să atragă atenția asupra lui. Chiar dacă s-ar opri, nu ar avea mare lucru de văzut. Fântâna Gorgana, cunoscută și sub numele de Fântâna lui Simion Bărnuțiu se află într-o stare jalnică.
.JPG) |
| Intrarea în ansamblul de la Gorgana |
”Monumentul” – am pus ghilimelele pentru că cu greu i se poate spune așa – este o zonă împrejmuită cu un gard de lemn ce pe alocuri stă să cadă și este năpădit de buruieni. Chiar lângă șosea este ceea ce ar trebui să fie o parcare amenajată corespunzător, însă nu este decât un loc de refugiu. De acolo începe o alee lungă, asfaltată mărginită de câțiva tei. Chiar la intrare, este o țeavă înfiptă în beton, probabil cândva aici a existat o poartă. Se remarcă încă de la intrare că ”monumentul” este neîngrijit, lăsat la voia întâmplării. Din gard lipsesc câteva scânduri iar pe jos sunt pungi de plastic, dovadă a modului în care înțeleg unii să facă turism.
După aproximativ 100 de metri dai de un cub de beton, dat cu var alb. În lipsa unui panou informativ încerci doar să presupui ce este. De fapt, este o reprezentare stilizată a unei fântâni simbolice ce are inscripționată pe fiecare latură, în partea de sus cuvintele ”Frățietate”, ”Egalitate”, ”Naționalitate” și ”Libertate”– sloganurile revoluției române de la 1848. Mergi mai departe și la un moment dat un mic pod trece peste un pârâiaș, de fapt o zonă mlăștinoasă. Seceta prelungită face să nu existe niciun pic de apă. Pe cele patru capete de pod sunt sculptate câte o roză cu 12 loburi. Dincolo de pod, pe dreapta, un panou din gard este desprins.
.JPG)
.JPG) |
| Porțiune de gard lipsă |
.JPG) |
| Aleea și gardul sunt năpădite de tufe de mure |
Aleea continuă aproximativ 200 de metri, printre tei se întrezărește un monument alături de o cruce de lemn de a cărei brațe sunt agățate câte un drapel tricolor. Aproape de monument, gardul din stânga este năpădit la propriu de o tufă de mure ce a crescut în neștire. Aici, în dreptul monumentului, zona delimitată de gardul de lemn se lărgește.
.JPG) |
| Fântâna lui Simion Bărnuțiu |
.JPG)
Monumentul este simplu: un bloc înalt de 3 metri și are aceeași roză sculptată pe partea din față. Baza monumentului conține inscripția ”Țineți cu poporul, ca să nu rătăciți”și semnătura ”Simion Bărnuțiu”. Din păcate, cineva a crezut de cuviință să șteargă numele revoluționarului și o parte din inscripție. În spatele monumentului, se cască în beton o groapă plină cu apă în care plutesc câteva flacoane de plastic. Groapa, neprotejată poate fi un real pericol pentru turiștii care se încumetă să vină la monument.
.JPG) |
| Monumentul și crucea ridicate în amintirea lui Simion Bărnuțiu |
.JPG)
.JPG) |
| Inscripția ”Țineți cu poporul ca să nu rătăciți” |
.JPG)
Alături de monument se află o cruce mare de lemn. Fiecare muchie este decorată cu motive geometrice și din loc în loc are sculptată aceeași roză întâlnită la fântână, pe pod și pe monument. De brațele orizontale sunt agățate două drapele mici.
.JPG)
.JPG)
Acesta este ”monumentul” închinat celui care a fost liderul revoluției transilvănene de la 1848. Simplu, auster, sărăcăcios și înainte de toate neîngrijit. Spre deosebire de alte ”monumente” sau locuri încărcate de istorie, care însă nu sunt puse în valoare din cauza că lipsește povestea care să atragă turiștii, aici, la Gorgana povestea există. Trebuie doar ca monumentul să fie ”șters de praf” și promovat. Ce ar trebui făcut? Este simplu și costurile nu sunt mari. În primul rând ar trebui amenajată parcarea la standarde europene. Apoi, monumentul ar trebui semnalizat din ambele direcții de la distanță, pentru ca turiștii ocazionali, cei care gonesc zi de zi între Zalău și Cluj-Napoca să fie îndemnați să se oprească. Ansamblul monumentului trebuie reabilitat și ecologizat: completarea gardului și eliberarea lui de buruienile ce-l năpădesc, reabilitarea aleii. Și cele două elemente ale monumentului, fântâna și monumentul propriu-zis au nevoie urgentă de reparații. În primul rând, inscripțiile trebuie refăcute și scoase cumva în evidență. Văruirea fântânii, nu cred că este cea mai bună soluție, inscripțiile nu sunt vizibile. Însă, cel mai important element care lipsește ansamblului de la Gorgana, este un panou informativ amplasat lângă fântână și respectiv lângă monument, care să spună povestea locului. Și de ce nu, să facă legătura cu localitatea Bocșa. Oamenilor, indiferent de vârstă le plac poveștile, legendele. În lipsa acestora și fără panouri informative, cine se oprește să vadă ceva despre care nu știe nimic?
.JPG)
.JPG)
Dacă vrem să creștem vizibilitatea monumentelor istorice sălăjene, dacă vrem să atragem turiști în Sălaj, atunci monumente ca cel de la Gorgana, trebuie urgent reabilitate și promovate!