Așteptarea
a luat sfârșit! Dacă până nu demult, Zalăul putea fi considerat ”orașul fără
librării” (cele 2-3 mici librării existente aproape că nu se pun), iată că are
loc o revenire la normalitate. După librăria Compas - mă rog, e mai mult
papetărie dar are un sector consistent de carte, cei care iubesc cartea vor
avea un motiv de bucurie: se deschide și în Zalău Librăria Cărturești. Iar cu ocazia deschiderii, joi 27 iulie
2023, de la ora 18:00, cunoscutul gastronom Mircea Groza își va lansa
cartea ”Zămuri. Supe, zupe și năcreli”
Da, așteptarea a luat sfârșit! Joi, 27 iulie 2023, se deschide la Zalău, în cadrul complexului comercial Value Center, librăria Cărturești. Și, nici că se putea un eveniment mai fain, decât lansarea cărții ”Zămuri. Supe, zupe și năcreli” a Maestrului Mircea Groza. O carte care, iată, e pe locul 2 în topul vânzărilor pe site-ul cărturești.ro.
Cine nu-l cunoaște pe Mircea Groza? Cine nu-i cunoaște pasiunea pentru gătit și mai ales pentru culegerea rețetelor vechi, direct de la sursă, adică de la oamenii satelor? De la femeile bătrâne din satele sălăjene și nu numai, de la socăcițe - femeile care odinioară făcea cam tot ce face azi o firmă de catering. Și, ceea ce este cu adevărat demn de remarcat la Mircea Groza, este că rețetele sunt redate așa cum sunt spuse, adică în grai ardelenesc.
Interesantă e și ”scrisoarea” olografă a Maestrului Grigore Leșe. Iată câteva fragmente: ”Groza Mircea este un mediator între două generații, între una ce se cunoaște și ceea ce nu se cunoaște. Rolul lui este de a ne reinventa, prin gastronomia lui, la o lume rânduită.” Întâmplarea fericită a făcut să fiu de față la întâlnirea dintre cei doi Maeștri. Îmi amintesc și acum cu câtă plăcerea a răsfoit Grigore Leșe, cartea proaspăt scoasă de la tipar.
Cartea de rețete de zămuri / supe / zupe / năcreli - ziceți-le cum vreți, nu se citește ușor. Poate, cel care vrea să prepare după o rețetă din carte va fi derutat încă de la început. Asta pentru că nu vei găsi un rețetar exact, ci unul aproximativ pe care va trebui să-l descifrezi printre regionalisme și arhaisme. Și, pentru a descifra rețeta, ai nevoie de un dicționar ”ardelenesc - român”. Poți apela la el, se întinde pe pagini bune la finalul cărții. Am să redau doar un termen, care a făcut multă vâlvă vara aceasta (elevii care au absolvit clasa a VIII-a știu la ce mă refer): abunăsamă = de bună seamă.
Ceea ce-mi place mie tare mult la această carte, este că în întregul ei este o poveste. O poveste a bunicilor, a socăcițelor, a femeilor simple de la țară. A celor care au știut întotdeauna să dea gust mâncării, adaptându-se la ceea ce aveau prin curte. Căci așa cum se exprimă o bunicuță ”primăvara și vara cât ăi die lungă, tie duci în grădină, tie-ntorci roată-roată și, după cum vez c-o crescut una, alta, așe tie sămălești ce-i face die mâncare!”
Mai este ceva ce trebuie remarcat. Așa cum se știe, Sălajul e un ținut fabulos, în care mixul de culturi și civilizații, conviețuirea (de cele mai multe ori pașnică) a românilor, a ungurilor, a evreilor, slovacilor ori rromilor își lasă amprenta și în gastronomie, în felul în care se gătește la țară. Așa cum este normal, cartea de față conține și rețete ungurești, slovăcești sau evreiești. Este o carte reprezentativă pentru bucătăria sălăjeană. Și, este doar primul volum din cele câteva care vor urma. Căci, așa cum dezvăluie editorul, în Postfață, vor urma volumele despre tocane, sarmale și deserturi.