Excursia tematică: repere astronomice sălăjene

Județul Sălaj are mare potențial turistic, din păcate prea puțin exploatat. Sunt câteva obiective turistice valoroase care sunt ”vânate” de turiștii de ocazie, însă, cu toate acestea, nu sunt dezvoltate rute turistice sau itinerarii tematice. Câteva încercări au fost, de exemplu proiectul ”Traseele caselor tradiționale sălăjene” implementat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj sau ”Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” la care și Consiliul Județean Sălaj a fost partener. Nimic de spus, s-a investit în infrastructura turistică, dar parcă lipsește ceva, lipsesc turiștii. Pași importanți în atragerea turiștilor spre obiective sunt făcuți de ceva vreme și de către Centrul Național de Informare și promovare Turistică Zalău, instituție subordonată Primăriei Municipiului Zalău. Sunt organizate periodic excursii tematice sub genericul ”Circuitul anotimpurilor”.  Inspirat de aceste excursii și încurajat de prietenul meu Dan-George Uza - mare amator de astronomie, am organizat duminică, 2 iulie 2023, o excursie tematică de nișă la câteva obiective sălăjene. Am vizat câteva repere ce țin de astronomia culturală. 

Concret, am vizat trei biserici de lemn în care am descoperit, în urmă cu câțiva ani, modele cosmologice. Sunt reprezentări inedite în spațiul cultural sălăjean, ceva similar mai poate fi întâlnit doar la Șurdești în Maramureș sau în Biserica Unitariană din Ocland (Harghita). Și, cum aceste trei biserici sălăjene se află aproximativ în același areal - în zona etnografică Codru și Sub Codru - am combinat vizitarea lor cu o incursiune în arealul celebrelor cruci solare (denumite impropriu ”celtice”). S-a închegat astfel o excursie de o zi, la care au participat 8 persoane din Zalău și Cluj-Napoca.

Am pornit din Zalău, din curtea Colegiului Tehnic ”Alesandru Papiu Ilarian”, acolo unde, în anul 2021, a fost realizat un cadran solar ecuatorial după planurile lui Dan-George Uza. Cadranul a fost confecționat la orele de practică de către elevii clasei a X-a H (din toamnă vor fi a XII-a), coordonați de domnul profesor Gordan Ioan. Echipa de elevi se numește ”Sol Omnia Regit” în cinstea unui alt cadran solar (orizontal de data aceasta) care a existat în curtea școlii. Aici, la cadran, explicațiile au fost oferite chiar de ”părintele acestuia”, Dan-George Uza.

Cadran solar ecuatorial la A.P.I.

Debutul excursiei: vizită la cadranul solar ecuatorial

”Soarele spiralat” pe Casa de Cultură

Motiv solar pe Hotel Porolissum

Am pornit pe traseul Zalău - Cehu Silvaniei, prima oprire fiind la Bulgari. Biserica de lemn cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost considerată, conform tradiției orale, ca fiind foarte veche, din sec. XVI. Ipoteza a fost infirmată de o datare dendrocronologică. Chiar dacă nu este ”cea mai veche biserică de lemn” din Sălaj, rămâne una dintre cele mai incitante, atât prin arhitectură (doar biserica de lemn din Chieșd mai are absida altarului circulară), dar mai ales prin scenele iconografice. În interior, pe portalul ce separă pronaosul de naos, încadrând un însemn heraldic (inedit și el), dăm de primele elemente de factură astronomică: Soarele și Luna. 

Însemn heraldic (austriac) la Bulgari

Soarele și Luna în reprezentări antropomorfe

Cerul și Pământul. Stânga: model cosmologic geocentric; dreapta: model cartografic al Pământului

Explicând detaliile de pe ”Piatra lui Anastasie”

Poză de grup la Bulgari

Următorul obiectiv vizat a fost biserica de lemn ”Nașterea Maicii Domnului” din Ulciug, localitate ce aparține administrativ de orașul Cehu-Silvaniei. Aici, biserica edificată la 1733 prezintă mai multe elemente de astronomie culturală, începând cu ornamentele realizate în lemn pe fațada bisericii și culminând cu modelul cosmologic din pictura interioară. Și aici avem un model cosmologic de tip geocentricși inscripția ”Cerurile / de sus / cele / șepte” ce face referire pe de o parte la tradiția religioasă legată de multitudinea de ceruri, iar pe de altă parte la referirea științifică legată de cele șapte planete / corpurilor cerești cunoscute: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter și Saturn. Este, la fel ca și la Bulgari, un model de tip Ptolemeu, în acord cu doctrina Bisericii acelor vremuri. 

Poziția privilegiată a modelului cosmologic de la Ulciug

”Ceriuri de sus, cele șepte”: model cosmologic geocentric la Ulciug

Dacă stăm bine și căutăm, mai găsim elemente de factură astronomică, cum ar fi de exemplu motivul spiralei și al ”păpușii”, motiv primordial, precreștin, ce face referire la Marea Mamă, din seria de romburi sau de ”X”-uri prezente pe portalul ce separă pronaosul de naos. Până și roțile carului lui Ilie, cel înălțat la cer, fac referire la astrul zilei, la Soare.

Alte elemente ce țin de astronomia culturală: motivul spiralei, al ”păpușii” și motivul Soarelui la carul lui Ilie

Participanții la excursie au avut ocazia să vadă și două cruci solare. Este cunoscut faptul că simbolul crucii înscrisă în cerc este unul de inspirație solară. Una dintre crucile solare se află chiar lângă biserică, iar cealaltă ceva mai departe în grădina bisericii, o a treia se află în cimitirul satului. De data aceasta ne-am mărginit să le vedem doar pe cele de lângă biserică.

Cruce solară în grădina bisericii din Ulciug

Crucea solară de lângă biserica din Ulciug

Excursioniștii la Ulciug

Sunt câteva sate sălăjene, în care am identificat în ultimii ani, peste 50 de cruci solare. Ipoteza noastră este că a existat ”o modă” pe la începutul secolului XIX, când cei mai înstăriți și-au dorit să aibă la căpătâi o cruce de piatră, nu una de lemn. Și mai credem că centrul de iradiere al acestei ”mode” a fost localitatea Aluniș, unde era atestat un centru de pietrari. De altfel, toate crucile solare identificate în Sălaj și Maramureș au fost realizate din gresie de Aluniș. 

Nu departe de Ulciug, la Biușa, se găsesc cele mai multe cruci solare, așa că am mers să le vedem. În cimitirul satului, în zona veche a acestuia, acolo unde există dovezi că a existat o biserică de lemn, se află nu mai puțin de 13 cruci solare. Iar între acestea se află un monument funerar, de tip obelisc, reprezentând-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Isus în brațe. În partea de sus, monumentul ce pare a fi realizat din același tip de gresie de Aluniș, prezintă motivul spiralei - un alt motiv de factură astronomică.

Cimitirul cu cruci solare de la Biușa

Monument funerar de tip obelisc la Biușa

Motivul spiralei la Biușa

Următorul obiectiv pe lista noastră a fost Monumentul ”Pietrele Fecioarei” de la Benesat, ce datează din 1822. Acesta a fost recent reabilitat de către Ambulanța pentru Monumente Sălaj, fiind prima lor intervenție asupra unui monument de piatră. Am vizat motivul spiralei foarte bine reliefat pe trei dintre stâlpii incintei. 

Monumentul ”Pietrele Fecioarei” la Benesat

Motivul spiralei pe stâlpii monumentului de la Benesat

În fine, ultimul obiectiv vizat de excursia noastră a fost Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Domnin, edificată la 1753 de către meșteri maramureșeni din Țara Lăpușului. Așa se explică și arhitectura atipică pentru zona Sălajului, cu acoperișul în ”două ape”. Este, poate, cea mai bogată în simboluri astronomice dintre toate bisericile de lemn sălăjene. Încă de la intrare, pe tavanul podit al pronaosului, dai de un cer populat cu stele și aștri. Soarele și Luna sunt personificate, iar stelele mai mari ar putea reprezenta, în viziunea pictorului (același care a pictat și la Bulgari), luceferii - Marte și Venus. Desigur, sunt doar supoziții, nu avem nicio dovadă în acest sens, poate doar săgeata ce iese dintr-un cerc în care este înscrisă o stea duce cu gândul la reprezentarea astrologică a planetei roșii. 

Astru pe ”cerul” de la Domnin. Să fie vorba despre Marte?

Luna într-o reprezentare antropomorfă la Domnin

 

Soarele de la Domnin

Și aici, portalul ce separă pronaosul de naos este decorat cu un însemn heraldic, flancat de asemenea de Soare și Lună. Însă, cel mai important element de factură astronomică de aici, și de altfel din toată excursia, îl reprezentă modelul cosmologic al lui Riccioli de pe bolta naosului. Copiat probabil de la Șurdești, biserica UNESCO din Maramureș, avem de a face cu un model de sistem cosmologic mixt, de tip geo-heliocentric. 

”Cireașa de pe tort”: Model cosmologic de tip geo-heliocentric la Domnin

La 1651, călugărul iezuit Giovani Battista Riccioli (1598-1671) publică lucrarea Almagesta Novum ca o replică la Almagesta lui Ptolemeu, în care încearcă să demonstreze că sistemul propus de el, un model modificat față de cel propus de Tycho Brahe, este cel corect. Deși era deja cunoscut modelul heliocentric (cel adevărat) al lui Copernic, acesta este dat la o parte, probabil pentru că era în contradicție cu doctrina oficială a Bisericii. În modelul lui Riccioli, Pământul e în centrul sistemului, iar în jurul lui orbitează circular Luna, Soarele, Jupiter și Saturn. În jurul Soarelui, tot pe orbite circulare se află Mercur, Venus și Marte

Surpriza, pentru mine, avea să vină din descoperirea de către Dan-George Uza a unei cruci solare de care nu știam. Atunci când am cercetat cimitirul din jurul bisericii din Domnin nu am văzut-o din cauza vegetației. Nu am fi observat-o nici acum, dacă locul nu era cosit.

Cruce solară la Domnin, descoperită de Dan-George Uza

La biserica de lemn din Domnin

Ar mai fi fost multe de văzut în acest areal. Mai sunt multe cruci solare prin satele Aluniș, Motiș, Benesat, apoi dincolo de Someș, la Năpradea sau Cheud. Și, în mai toate satele prin care am trecut, sunt porți de șură ornamentate cu motivul Soarelui.

Iar în județul Sălaj mai pot fi organizate cel puțin alte două rute având tot o tematică ce ține de astronomia culturală. Sperăm ca în viitorul nu prea îndepărtat să mai organizăm astfel de excursii. Deja am învățat din aceasta cum să  gestionăm mai bine obiectivele turistice vizate. 

Se cuvine să mulțumesc, în primul rând, celor care s-au lăsat ghidați de mine prin satele sălăjene! Apoi, trebuie să mulțumesc preoților din Bulgari - Traian Pop, Ulciug - Ionuț Bocșițan și Domnin - Gabriel Mărcean care ne-au facilitat accesul la bisericile de lemn. Și vreau să mulțumesc ”excursioniștilor” Ginette Mercea și Dan-George Uza pentru fotografiile care ilustrează acest material!