În ultima zi calendaristică de iarnă, Casa Municipală de Cultură Zalău a fost gazda unui eveniment cultural deosebit. A fost vernisată expoziția ”Mică istorie de familie a teatrului de păpuși din România”, dedicată zilei mondiale a teatrului de păpuși ce este marcată la data de 21 martie. A fost mai mult decât o expoziție, pe lângă exponatele ce amintesc de istoria teatrului de păpuși, a avut loc și un mic concert de toacă dar și proiecții de filme de animație sau filme documentare.
Prezenți la Zalău cu o expoziție ce deja a fost itinerată de-a lungul timpului prin alte 26 de locații din țară și străinătate, cei trei protagoniști - Lucian Vlad Boldor, Maria Boldor și Răzvan Dacian Boldor, au reușit să creeze un eveniment inedit pentru mediul cultural zălăuan. Ei sunt cea de a cincea generație de păpușari ce provin dintr-o familie ilustră, familia Șesan, a cărei istorii ne-a fost prezentată de domnul ing. Lucian Vlad Boldor, impresar al Teatrului de Păpuși PUK din Cluj-Napoca.
![]()
Am aflat astfel că strămoșii săi, membri ai familiei Șesan ar proveni din fost localitate Șes din Maramureș, localitate ce astăzi nu mai există. De aici și numele familiei Șesan. După 1700, când o bună parte din românii ardeleni ai acceptat Unirea cu Biserica Romei (rezultând astfel Biserica Greco-Catolică), un strămoș al familiei a pornit, împreună cu tot satul trecând din Maramureș în Moldova. Despre Anton Șesan, stabilit în Berchișești din actualul județ Suceava, se știe că avut doi băieți și o fată. Băieții, Gheorghe Șesan a fost preot paroh la Cernăuți, iar Anton Șesan a fost agricultor în Berchișești. Anton Șesan a avut la rândul lui trei băieți și o fată, doi dintre băieți au fost preoți: Gheorghe Șesan a fost preot în Berchișești iar Dimitrie Șesan a fost preot paroh în Slobozia Rarancei (raionul Noua Suliță). Dimitrie Șesan a avut trei băieți: Anton Șesan - președinte de tribunal, dr.Valerian Șesan (1878-1940) - doctor în drept și doctor în teologie, profesor universitar la Cernăuți și pe Constantin Șesan - preot în Bîlca din Raionul Korop (azi în Ucraina). Dr. Valerian Șesan, care a făcut parte din comitetul pentru Unirea Bucovinei cu România, a insuflat pasiunea pentru păpuși și fiului său Milan Șesan, astfel că acesta își confecționează singur un teatru de păpuși de familie cu dimensiuni de 100 / 54 / 70 cm și păpuși de 25-30 cm. Și fiica lui Valerian Șesan, Karolina Șesan (1908-1980), cântăreață de operă cunoscută și sub numele de scenă Vera Mora, a colaborat cu teatrul de păpuși ”Rise Loutek” (”Împărăția Păpușilor”) din Praga. Dr.Valerian Șesan avea să reprezinte România la Praga, la Congresul de constituire UNIMA (Union Internationale des Marionnettes) din 18-20 mai 1929. Tot el a constituit o societate culturală româno-cehă la Cernăuți, a cărei președinte a fost.
Fiica sa, Karolina Vera Mora Șesan - renumită cântăreață de operă și profesoară de canto la Praga, a fost cea care a scris piesa ”Povestea unei seri” - prima piesă românească pentru teatrul de păpuși. În 1931, Vera Mora Șesan a participat la fondarea Academiei teatrelor de Păpuși de pe lângă Institutul Popular de Educație Masaryk. Piesa ”Povestea unei seri”, scrisă de Vera Mora și pusă în scenă de fratele ei Milan Pavel Șesan a fost reprezentată cu succes în Cehoslovacia, premiera având loc în orașul Pisek la 10 decembrie 1932.
Milan Pavel Șesan (1910-1981), profesor universitar traducător, preot și reprezentant de seamă al istoriografiei românești, publică în țară sute de articole și recenzii pe teme de istoria bisericii românești, istoria limbii române sau istoria Bizanțului. A moștenit și el dragostea pentru teatrul d epăpuși, construindu-și la rândul lui o scenă cu trei rampe. Păpușile Decebal, Napoleon, Pisca, Misca și Baba Ianga, s-au pierdut în mare parte în fatidicul an 1940 când Bucovina a fost cedată Rusiei Sovietice. S-a refugiat la Sibiu, unde după anul 1945 a reconstituit, împreună cu soția sa teatrul de păpuși al familiei. Urmărind mai departe istoria acestei familii, ajungem la Lucian Vlad Boldor, născut în 1967 într-o familie cu preocupări artistice. Mama sa, Irina Șesan, fiica lui Milan Pavel Șesan a fost profesoară de muzică, iar tatăl său, Vasile Boldor a fost un renumit profesor de canto la Cluj. Absolvent de Politehnică, domnul Lucian Vlad Boldor este din 1991 impresar la teatrul de păpuși PUK din Cluj Napoca. Fiica sa, Maria Boldor, absolventă a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, este cea care duce mai departe tradiția familiei, fiind a cincea generație de păpușari.
Iată așadar, pe scurt, istoria unei familii, așa cum rezultă din exponatele prezentate în expoziție dar și din documentarul prezentat. În foaierul Casei Municipale de Cultură Zalău, pe lângă exponatele constând în panouri cu istoria familiei Șesan dar și cu istoria Teatrului de Păpuși din România, a fost amenajat teatrul familiei. Pe o scena de dimensiuni considerabile, într-un decor de poveste, sunt câteva dintre păpuși. Nu lipsesc ”Căciulatul” și ”Necăciulatul” - două păpuși despre care ing. Lucian Vlad Boldor a vorbit cu atâta pasiune. Asta mi-a plăcut cel mai mult la acest vernisaj, faptul că domnul Boldor, alături de copii săi, spun o poveste a unei familii de păpușari, printre primele care au activat în România. Și, prin intermediul lor, povestea merge mai departe.
În deschiderea evenimentului de la Zalău a vorbit doamna prof. Rodica Pop Seling, directorul Casei Municipale de Cultură Zalău, gazda acestei inedite expoziții. ”Am reușit să organizăm un număr considerabil de activități destinate copiilor. Dovada este și numărul mare de copii care sunt prezenți în această seară. Am creat o legătură strânsă cu teatrul PUK de la Cluj, cu care avem o colaborare de durată și care vin periodic și desfășoară spectacole la instituția noastră. Așa s-a creat legătura și cu domnul Boldor care a venit cu propunerea de a organiza această expoziție.” - a spus doamna director a Casei Municipale de Cultură.
Apoi, Răzvan Dacian Boldor, student al Academiei de Muzică ”Gh.Dima” din Cluj-Napoca, ne-a încântat cu o reprezentație de percuție, folosind ”toaca” - de fapt un sistem complex. O reprezentație de măiestrie de mare percuționist, după umila mea părere. Bucățile de scândură, de esențe diferite și de lungimi diferite, ancorate de un cadru, au sunat excelent sub atingerea ciocănelelor de lemn mânuite cu iscusință de interpret. Vă veți întreba, poate, așa cum m-am întrebat și eu, ce legătură este între tema expoziției și toacă, dincolo de faptul că un urmaș al familiei Șesan este percuționist. Ei bine, toaca este un element ce nu lipsește din tradiția bisericii ortodoxe, iar familia Șesan a avut mulți reprezentanți care au fost preoți. ![]()
![]()
Prezentă la vernisaj, doamna dr. Corina Bejinariu - director al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău a spus: ”Pot să spun cu certitudine că sunt un fan al istoriilor de familie. Mi se pare extrem de important să încercăm să recuperăm istoria unui domeniu prin istoria unei familii.”
A mai urmat un moment de percuție al lui Răzvan Dacian Boldor, de data aceasta mult mai complex, având și un suport sonor. Este extraordinar ce poți să scoți dintr-un astfel de instrument!
Apoi, toți cei prezenți, au luat loc în sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură, acolo unde au vizionat trei scurte filmulețe, toate realizate și regizate de Maria Boldor, sora lui Răzvan Dacian Boldor. Personal mi-am amintit cu plăcere de cele câteva scene de teatru de păpuși. Este minunat cât de multe mesaje subliminale se pot transmite printr-un joc scenic de păpuși. Și, teatrul de păpuși este un mod de exprimare artistică ce prinde la orice vârstă. Poate așa se explică longevitatea sa.
Ce ar mai fi de spus? Poate doar îndemnul de a vizita o expoziție inedită. O expoziție care a fost văzute în multe orașe din Europa dar și din America. Nu ratați așadar, expoziția ”Mică istorie de familie a teatrului de păpuși din România” deschisă pentru următoarele trei săptămâni la casa Municipală de Cultură Zalău.
