Am ținut să fiu prezent la evenimentul desfășurat marți, 28 noiembrie 2022 - vernisajul expoziției ”Porți și împrejmuiri tradiționale și istorice din Sălaj”.Știam că va fi un eveniment fain și nu m-am înșelat deloc. Evenimentul a fost organizat de Asociația Arhaic, sub egida căreia se află proiectul Ambulanța pentru Monumente Sălaj, în parteneriat cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Satu Mare și Tarnat - Kalotaszeg Durabil și a fost găzduit de sala ”Porolissum” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.
![]()
Când am ajuns, expoziția era în curs de panotare. Organizatorii se agitau de zor, să lipească panourile cu fotografii pe suporturile de lemn special concepute în acest sens. Nu am ezitat, am dat și eu o mână de ajutor. Iată, din păcate, Zalăul nu dispune de un spațiu adecvat pentru expoziții, asta de când C.J. Sălaj a făcut rocada cu Centrul de Cultură, așa că organizatorii au trebuit să improvizeze. Au trebuit confecționate suporturi de lemn pe care să fie lipite cumva panourile cu fotografii. Sala ”Porolissum”, deși generoasă și bine dotată pentru diferite evenimente, nu este totuși o sală de expoziție. Nici la celelalte instituții culturale din oraș situația nu e roză din acest punct de vedere: Galeria de Artă ”Ioan Sima” este în renovare, la muzeu sunt expozițiile permanente, la Biblioteca Județeană nu sunt spații expoziționale iar sala ”Transilvania” a Casei Municipale de Cultură e sală de spectacole, la fel ca și cea de la Casa de Cultură. Zalăului îi lipsește un spațiu expozițional dedicat. Dar asta e o altă problemă...
Deși evenimentul a început cu ceva întârziere, publicul, puțin numeros - trebuie să spuneam acest lucru - a dat dovadă de respect pentru munca depusă și a așteptat cu răbdare ca pregătirile să fie gata. Evenimentul în sine a fost unul reușit. A fost mai mult decât o expoziție: au fost proiecții de filme documentare, întâlnire și discuții cu meșterii realizatori de porți. Iar ceea ce a reușit să facă Ambulanța pentru Monumente Sălaj împreună cu partenerii săi, în acest proiect, este extraordinar. Nu numai că au inventariat și fotografiat o serie de porți și garduri de pe teritoriul județului Sălaj, au reușit să le studieze într-un context mai larg, ba mai mult, a reușit să salveze una dintre porțile vechi din Meseșenii de Sus.
În deschidere, istoricul Bogdan Ilieș, membru al echipei de proiect, a prezentat contextul în care s-a derulat proiectul, printr-o finanțare a Ordinului Arhitecților din România. ”Proiectul nostru a avut câteva obiective, anume de a face o pseudo-inventariere a porților vechi. Am reușit să inventariem și să documentăm 170 de porți și împrejmuiri, atât din zona rurală cât și din zona urbană. Apoi am încercat să documentăm procesul de restaurare a unei porți tradiționale, realizând un filmuleț. Am reușit să scanăm 3D un număr de 24 de porți, care sunt deja disponibile în format digital. Și nu în ultimul rând, am reușit să avem această expoziție în cadrul căreia vrem să discutăm împreună despre porți, despre experiențele noastre cu porți cumva să atragem atenția asupra lor.”
![]()
A urmat apoi vizionarea unui scurt-metraj focusat pe o poartă din localitatea Meseșenii de Sus, care a fost recondiționată prin acest proiect. Poarta are o vechime considerabilă, fiind realizată în 1927, cu banii trimiși din America de către Gudea Ilie, bunicul actualei proprietare. Și atunci, ca și acum, poarta reflectă statutul social al proprietarului, așa că pentru cineva care a muncit 16 ani în America, poarta trebuia să fie pe măsură. Filmul documentar, foarte bine realizat, urmărește și procesul de renovare a acestei porți, secvențele din timpul construcției alternând cu povestea bunicii. Am avut ocazia să văd casa și poarta in situ, în Meseșenii de Sus, anul trecut pe când documentam câteva case tradiționale.
![]() |
| Poarta ”americanului ” Gudea Ilie din Meseșenii de Sus, 2021 |
![]() |
| Poarta ”americanului” din Meseșenii de Sus, 2021 |
Al doilea film documentar prezentat în cadrul evenimentului, a fost realizat la Jebuc - localitate din partea sălăjeană a Țării Călatei (Kalotaszeg), acolo unde există o tradiție a meșteșugului cioplitului în lemn, pentru realizarea de mobilier, frontoane traforate de case sau porți de lemn. Aici, în satele Sfăraș, Jebucu, Tămașa, Petrindu, Petrinzel, Gălășeni sau Stana, se găsesc o mulțime de porți vechi dar și noi, a căror stâlpi sunt ornamentați cu motive preponderent florale (laleaua, vița de vie, pomul vieții) dar și geometrice (în special rozete). Interviul realizat cu unul dintre meșteri, Gál Potyó István, a fost unul de excepție.
![]() |
| Sursa foto: https://www.facebook.com/ambulantapentrumonumentesalaj |
![]() |
Poartă de fierar din localitatea Cutiș, comuna Almașu.
Sursa foto: https://www.facebook.com/ambulantapentrumonumentesalaj
|
Și cel de-al treilea film documentar a stârnit interesul publicului prezent la eveniment. Protagoniști au fost meșterii Ștefan Bara și Vincze Ferenc, recunoscuți ca meșteri constructori de porți. Cei doi meșteri, intervievați de Bogdan Ilieș, explică atât tipologia porților românești din zona Fildurilor cât și a celor ungurești din Țara Călatei, dar și simbolistica modelelor cu care sunt decorate.
În cea de a doua parte a evenimentului, trei dintre meșterii constructori de porți, Ștefan Bara, Vincze Ferenc și Gál Potyó István și-au prezentat activitatea și au dialogat cu cei prezenți. Un subiect de discuție a fost acela legat de o posibilă transmitere a meșteșugului către tânăra generație. Acesta este o problemă specifică tuturor meșteșugurilor tradiționale. Într-o epocă în care tinerii par debusolați și mai ales dezrădăcinați de tot ceea ce înseamnă obiceiuri și tradiții autentice, preferând mai degrabă obiceiuri de import, supraviețuirea unor meșteșuguri cum este și cel al construirii porților este amenințată. Iată de ce, astfel de proiecte ce-și propun aducerea în atenția publică a unor elemente de arhitectură, sunt lăudabile. Poate că nu ar fi lipsit de interes ca o componentă a unui viitor proiect similar, să fie focusată pe dialogul între generații. În acest sens, expoziții ca acestea ar putea fi itinerate prin școli și licee.
Păcat însă că evenimentul nu a stârnit interesul publicului larg. A devenit un obicei ca astfel de evenimente culturale să nu fie frecventate de multă lume. Acum chiar că nu pot fi invocate scuze: ora a fost una rezonabilă, evenimentul a fost îndelung popularizat pe rețelele de socializare. Iar cei prezenți au avut parte de un eveniment complex, bine structurat.
Și ceea ce trebuie neapărat precizat, este efortul pe care-l fac astfel de ONG-uri în salvarea patrimoniului, fie că vorbim de biserici de lemn, de monumente de piatră sau iată, de porți de lemn.
Ca o componentă a proiectului ”Porți și împrejmuiri tradiționale și istorice”, au fost scanate 3D o serie de porți. Porți din Ruginoasa, Cubleșu, Stoboru, Petrinzel, Tetișu, Mesteacănu, Cutiș, Almașu, Petrinzel, Petrindu - toate localități din sud-vestul județului, în zona Țării Călatei, dar și din sate precum Aluniș, Tihău, Chechiș sau Dragu pot fi accesate pe site-ul http://sketchfab.com/arhaic. Cine preferă varianta digitală, poate să vadă aici aceste bijuterii arhitectonice. Dacă mai era nevoie, iată încă o dovadă în sprijinul afirmației ”Sălajul e tare fain!”
Întreaga echipă a proiectului, formată din Cornelia-Florina Fechete, Mădălina Varga și Bogdan Ilieș, alături de alți voluntari ce și-au adus contribuția la reușita acestui proiect, merită felicitați!
