Proiectul „Biserici de lemn din Zona Codrului. Tururi virtuale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, înaintează. După ce au început (și au avansat) cercetările, fotografierea, filmările vechilor biserici de lemn codrenești, zilele trecute a demarat și prelevarea de probe necesare pentru realizarea investigațiilor dendrocronologice la patru dintre aceste biserici, cele din Noțig, Ulciug, Orțâța și Bicaz. Urmează, în curând, Arduzel și Corund.
Pentru a determina științific anul construcției unei biserici de lemn, precum și pentru identificarea transformărilor suferite de un astfel de edificiu de-a lungul timpului, datarea pe baza inelelor anuale ale arborilor este cea mai exactă și mai la îndemână tehnică disponibilă. Din cele peste 1400 de biserici de lemn vechi ce încă se păstrează în România, mai puțin de 50 de astfel de edificii au fost investigate dendrocronologic. Așa că nici nu încercăm să ascundem satisfacția că șase dintre bisericile de lemn din Zona Codrului, despre care se știu mult prea puține lucruri, vor avea șansa de a fi datate prin această metodă precisă:
„Este prima oară când activitatea noastră implică cercetare dendrocronologică, deși proiecte dedicate bisericilor vechi de lemn am tot avut în ultimii ani. Așa că ne bucurăm că de data aceasta reușim să aducem un element de noutate în cercetare, capabil să scoată la iveală adevăruri valoroase despre patrimoniul nostru cultural”. (Rada Pavel– coordonator proiect, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș)
„Sunt foarte încântată de faptul că pe lângă panoramele imersive, care constituie constanta proiectelor din seria Tururi Virtuale şi care ne permit să vedem pe îndelete interioarele bisericilor de multe ori inaccesibile în vizitele la faţa locului, partea de documentare s-a dezvoltat simţitor, adăugându-i valenţe de cercetare prin datările dendrocronologice ce sunt în curs de desfăşurare”. (arh. Laura Zaharia– președintele Asociației ROST)
„Au fost alese pentru datare acele biserici despre care tradiția reține că ar fi fost mutate din alte localități, cele care nu au o datare certă dată de o pisanie sau de alte documente provenite din arhive sau pentru care s-a simțit nevoia unei cunoașteri mai detaliate a evoluției lor constructive, trăsăturile arhitecturale respectiv decorurile pictate ale acestor edificii de cult indicând posibilitatea realizării lor de către aceiași meșteri dulgheri, respectiv meșteri zugravi”. (Bogdan Ilieș– doctor în istorie, vicepreședintele Asociației ARHAIC)
- Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare
- Asociația ARHAIC– coordonatoare a proiectului „Ambulanța pentru Monumente” în județul Sălaj
- Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
- Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș
- Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale
- Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest
- Asociația Ghizilor de Turism Maramureș
- Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest
La mijlocul lunii noiembrie 2021, informațiile obținute prin activitățile proiectului vor fi împachetate și prezentate prin intermediul website-ului www.culturamm.ro. Până atunci, puteți observa evoluția proiectului urmărind pagina www.facebook.com/culturatraditionala.