Atunci când vizitez un oraș, îmi place să-i descopăr locurile mai puțin știute sau povestea din spatele unor locuri arhicunoscute. Timișoara are multe astfel de locuri. Iar dincolo de denumirile consacrate date urbei de pe Bega, i se mai poate adăuga încă unul: orașul punctelor cardinale. Cititorul s-ar putea întreba de unde și până unde o astfel de denumire? Nu se poate vorbi în orice localitate de puncte cardinale? Ei bine, în cadrul acestui material voi încerca să demonstrez de ce această denumire i se potrivește cu prisosință Timișoarei.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Din această schiță aflăm compoziția celor patru Roze ale Vânturilor. Astfel, cea marcată NE este o lespede din marmură de alun; cea marcată SE este din marmură verde malahit.
În partea vestică a Pieței, avem roza vânturilor din colțul NV din andezit negru iar cea din colțul de SV din granit roșu de Suedia.
![]()
![]()
![]()
Fântâna Punctelor Cardinale
În primul rând, oricine se uită pe harta Timișoarea, sau va trece prin oraș, va da negreșit de o mare intersecție cu sens giratoriu, în mijlocul căreia tronează o imensă fântână circulară - monument de for public, denumită exact așa: ”Puncte cardinale”. Intersecția se află aproape de Piața Unirii și deservește străzile Oituz, Popa Șapcă, Bulevardul Take Ionescu (E70) și strada Martin Luther.
Considerată a fi una din realizările ”Epocii de Aur”, fântâna a fost construită în anul 1978, fiind renovată în anul 2001. Are formă circulară și se distinge prin literele N, E, S și V vizibile de la mare distanță, ce indică direcția spre punctele cardinale Nord, Est, Sud și Vest. Mai conține și punctele intercardinale NE, SE, SV și NV. Este, din acest punct de vedere, o adevărată ”roză a vânturilor”.
Între diviziunile ce marchează punctele cardinale și cele intercardinale, cercul este marcat cu câte trei puncte. Practic a opta parte a cercului este împărțit în patru. Astfel că unghiul dintre două puncte consecutive, măsurat din centrul cercului, este de 11,25 grade.
Roza Vânturilor din Piața Unirii
Nu departe de Fântâna Punctelor Cardinale, se află Piața Unirii, una dintre piețele reprezentative ale orașului. În întregime pietonală, Piața Unirii are o formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 150 m x 110 m. Orientarea pieței este aproximativ pe direcția Est - Vest pe lungimea acesteia, abaterea de la această direcție fiind mică, de circa 4-5 grade.
 |
| Piața Unirii. Sursa foto: maps.google.com |
Cele două laturi ale pieței sunt delimitate de monumente de arhitectură importante: Domul Romano-Catolic înspre est și Catedrala Ortodoxă Sârbă înspre vest. Și pe părțile laterale ale pieței se află clădiri importante, de patrimoniu cum ar fi: Palatul Baroc, Casa Brück pe latura de sud sau Casa cu Lei și Casa Canonicilor pe latura de nord, ca să le amintim pe cele mai importante.
Piața a avut mai multe denumiri de-a lungul istoriei: Hauplatz (piața principală), Domplatz (piața Domului), Piața Losonczi (după numele contelui Stefan Losonczi ucis de turci în 1552 când aceștia au cucerit orașul). Actuala denumire, Piața Unirii datează din 1919 când trupele române s-au oprit aici.
 |
| Biserica Ortodoxă Sârbă și Palatul Episcopiei Sârbe. Foto: Mirel Magop |
 |
| Domul Romano-Catolic de pe latura de est. Foto: Mirel Magop |
Zona centrală a pieței reprezintă un spațiu cu gazon, mărginit de elegante balustrade de piatră ce delimitează o zonă eliptică, traversată de alei pe direcția est-vest și în diagonală. În centrul Piaței Unirii (raportat la laturile sale) și puțin deplasat spre est (raportat la delimitarea zonei verzi) se află impunătoarea Coloană a Ciumei sau Monumentul Sfintei Treimi. Monumentul din 1740, în stil baroc, se înscrie în tipologia coloanelor ciumei din spațiul sud-german, boem și maghiar. Este dedicat încetării epidemiei de ciumă ce a cuprins Banatul între anii 1731-1738.
 |
| Vedere spre vest |
Dar nu despre istoricul clădirilor și al pieței vreau să vorbesc, ci despre acele elemente ce marchează punctele intercardinale. Este imposibil ca cineva care s-a plimbat prin Piața Unirii să nu fi dat de aceste marcaje circulare, amplasate în cele patru colțuri ale pieței. Sunt lespezi de andezit și marmură, cu diametrul de 1 metru și grosimea de 11 centimetri, ce au reprezentată o Roză a Vânturilor (stea cu 8 colțuri ce urmează direcțiile punctelor cardinale și a celor intercardinale).
Cele patru ”Roze ale Vânturilor” au fost amplasate odată cu reamenajarea pieței, în anul 2004. Conform unei schițe, găsite pe internet (sursa aici), proiectarea acestora aparține casei de arhitectură Șerban Sturdza, beneficiar fiind Municipiul Timișoara.
 |
| Schița tehnică a Rozei Vânturilor. Sursa: https://www.skyscrapercity.com/showpost.php?p=126261457&postcount=2770 |
 |
| Roza Vânturilor cu marcajul NE |
 |
| Roza Vânturilor cu marcajul SE |
În partea vestică a Pieței, avem roza vânturilor din colțul NV din andezit negru iar cea din colțul de SV din granit roșu de Suedia.
 |
| Roza Vânturilor cu marcajul NV |
 |
| Roza Vânturilor cu marcajul SV |
În Piața Unirii mai există un marcaj sub forma unei dale inserată în piatra cubică cu care este pavată piața. este vorba despre o schiță a cetății Timișoarei alături de săgeata ce indică direcția Nord. Este amplasată în colțul de Nord-Est al pieței.
 |
| Marcaj cu direcția Nord |
Steaua octogonală din Piața Libertății
Piața Libertății din Timișoara este una dintre cele mai frumoase piețe din oraș. Farmecul aparte este dat atât de monumentul închinat Fecioarei Maria și a Sfântului Ioan de Nepomuk, cât și clădirilor - monument istoric ce o delimitează. Și această piața a avut mai multe denumiri: inițial s-a numit Paradeplatz (piața paradei) pentru ca apoi să se numească Prinz Eugen Platz (Piața Prințul Eugen de Savoya). Odată cu Revoluția Maghiară de la 1848, a căpătat denumirea de Piața Libertății. Colocvial se mai numește Piața Primăriei Vechi.
Piața este dominată de Statuia Sfintei Maria și a Sfântului Ioan Nepomuk, opera sculptorilor vienezi Blim și Wasserburger. Și acest monument se înscrie în tipologia coloanelor ciumei.
Însă ceea ce surprinde în Piața Libertății, este un marcaj circular intercalat printre pietrele cubice din pavaj. Prezența lui este cel puțin misterioasă, asta pentru că nu are nicio inscripție și nimic nu justifică prezența aici.
 |
| Steaua octogonală din Piața Libertății |
Simbolul - căci despre un simbol este vorba - este o stea octogonală, realizată prin suprapunerea a două pătrate, unul dintre ele fiind rotit cu 45 grade. Steaua Octogonală este lucrată cu măiestrie din metal, laturile octogonului împletindu-se armonios.
În lipsa unui indiciu, nu putem decât să speculăm. Simbolul octogonului - între pătrat și cerc, reprezintă lumea intermediară dintre cea terestră (simbolizată de pătrat) și cea cerească (reprezentată de cerc). Diagonalele sale reprezintă suprapunerea crucii grecești (sub forma semnului matematic +) și a crucii Sfântului Andrei (semnul matematic X). Simbolul apare și pe unele sinagogi, având așadar o origine iudaică (a nu se confunda cu Steua lui David - stea hexagonală).
Pe de altă parte, cele 8 colțuri ale stelei, pot reprezenta cele 8 direcții geografice: punctele cardinale N, V, S, E și a celor intercardinale NV, SV, SE și NE. Poate, din acest punct de vedere, că acel misterios simbol din pavajul Pieței Libertății din Timișoara să reprezinte în ultimă instanță o Roză a Vânturilor.
Iată așadar, cel puțin trei motive - Fântâna Punctelor Cardinale, Rozele Vânturilor din Piața Unirii și Steaua octogonală din Piața Libertății - ce pot adăuga orașului Timișoara supranumele de oralul punctelor cardinale.