În fiecare an, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României, apar în presă informații referitoare la ”fotograful Unirii” așa cum este numit Samoilă Mârza, cel care a realizat la 1 decembrie 1918 singurele clișee fotografice cu ocazia Adunării Naționale de la Alba-Iulia. Fotografii extrem de importante pentru istoria românilor, pentru că sunt singurele documente vizuale ale evenimentului. De curând, am descoperit în Fondul Leontin Ghergariu, din cadrul Direcției Județene a Arhivelor Naționale Sălaj, o parte din aceste fotografii-document.
![]()
La 18 noiembrie / 1 Decembrie 1918, acum 99 de ani, are loc la Alba-Iulia Adunarea Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria care proclamă unirea Transilvaniei cu Regatul României. În vâltoarea evenimentelor care au precedat adunarea de la Alba-Iulia, organizatorii - Consiliul Național Român - s-au trezit fără fotograful oficial, germanul Arthur Bach (1894-1979).
Întâmplarea fericită a făcut ca Samoilă Mârza să se afle împreună cu aparatul său de fotografiat între mulțimea adunată pe Platoul Romanilor de la Alba-Iulia. Acesta a realizat 5 fotografii - conform unui certificat aflat în arhiva Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, sau 6-7 fotografii - conform unuia dintre cei mai de seamă biografi ai lui Samoilă Mârza, domnul Aurel Sîntimbreanu.
Samoilă Mârza (1886-1967) s-a născut la Gălțiu, comuna Sântimbu, la doar câțiva kilometri de Alba-Iulia. După absolvirea școlii primare și a liceului din Alba-Iulia, este trimis de părinți la Sibiu unde este ucenic al fotografului Iainek. Aparatul de fotografiat l-a costat pe tatăl său Ștefan Mârza o pereche de boi.
În timpul Primului Război Mondial, Samoilă Mârza este încorporat în armata Austro-Ungară și încadrat în serviciul de topografie și fotografie. A luptat alături de alți compatiroți transilvăneni pe frontul din Galiția și pe cel din Italia. Sfârșitul războiului îl prinde la Trieste, de unde pleacă împreună cu alți soldați români la Viena. Aici, în curtea cazărmii ”Ferdinand” asistă în data de 14 noiembrie 1918 la ceremonia constituirii Consiliului Național Român precum și la depunerea jurământului și a sfințirii primului drapel al C.N.R. în prezența ofițerilor în frunte cu generalul Ioan Boeriu, a locotenentului Iuliu Maniu și a capelanului militar Iuliu Hossu.
![]()
Cu această ocazie sunt realizate trei fotografii, în arhivele din Zalău găsindu-se doar două copii ale acestora. Fotografiile despre care vorbim, cele de la Zalău, sunt ”înrămate” cu un passpartout de carton alb, pe care trecerea vremii și-a lăsat amprenta. Pe spate, este scris cu cerneală neagră textul ”Sfințirea steagului național al CNR în Viena, în ziua de 14 nov 1918 în fața gen I.Boeriu”.
![]()
![]()
De la Viena, a ajuns în satul natal cu doar 4 zile înaintea evenimentului de la Alba-Iulia. În Gălțiu i-a fotografiat pe sătenii care se pregăteau să plece la Alba-Iulia. Conform biografului său Aurel A. Sîntimbreanu, Samoil Mârza realizează trei fotografii, dintre care una nu este identificată în colecția Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia. Dintre aceste fotografii, în fondul Leontin Ghergariu din cadrul arhivelor din Zalău se păstrează un singur clișeu. Este vorba despre celebra fotografie în care tinerii din sat, îmbrăcați în costume populare, sunt pregătiți pentru marele eveniment. Unul dintre bărbați ține un drapel tricolor împodobit cu panglici și ciucuri, iar în mijloc se află o pancarda pe care fetele au cusut textul ”Galțiu. Trăiască unirea și România Mare”. Pe spatele fotografiei apare scris cu cerneală neagră textul ”Poporul mergând la adunarea națională dela Alba-Iulia la 1 Dec 1918 (com. Galțiu)”. Am păstrat grafia originală.
![]()
În lucrarea ”Samoilă Mârza 1886-1967 Fotograful Unirii Transilvaniei cu România 1 Decembrie 1918, Alba Iulia” - autori Aurel A.Sîntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean, Lucian Muntean, Editura Alexandria Publishing House, 2016 - lansată la 1 decembrie 2016 la Alba Iulia, sunt identificați toți cei care apar în fotografie.
La 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza se găsea alături de sătenii din Gălțiu la Alba Iulia. Nefiind fotograful oficial, nu a fost lăsat să intre în cazinoul ofițerilor (azi Sala Unirii) unde avea loc lucrările Marii Adunări Naționale pentru că ”nu avea mandat (credențional)”. Din mulțime, a realizat 5 (sau 7) fotografii în care a surprins momente importante pe care le-a transmis posterității. În arhivele din Zalău, în colecția Leontin Ghergariu, se păstrează doar 2 dintre aceste fotografii.
Prima, poate cea mai titrată, este aceea în care episcopul Iuliu Hossu citește actul Unirii în prezența mulțimii formată din civili și soldați, în mijlocul cărora se află și viitorul patriarh ortodox al României, Miron Cristea. Există, conform lui Aurel A.Sîntimbrean două variante ale acestei fotografii: una în care Miron Cristea poartă un șal și a doua fără șal. Din punct de vedere tehnic, personal nu cred că s-a putut face cu tehnica de atunci, care necesita o pregătire minuțioasă și timp mare de expunere, două fotografii identice în care toate personajele și toate detaliile sunt identice, cu excepția faptului că Miron Cristea are sau nu are șal. După părerea mea, fotografia fără șal ”a fost retușată”...
În fotografia păstrată la Zalău prelatul ortodox este înfățișat cu șal. Ca și în cazul celorlalte fotografii, pe spatele acesteia apare scris cu aceeași cerneală neagră textul ”Citirea actului unirii. I.P.S.S Ep. Hossu citește în prezența I.P.S.S episcopul - azi Patriarhul Regat Miron și d-nul Lazăr hotărârea delegaților”.
![]()
Cea de a doua fotografie din colecția Leontin Ghergariu, este importantă pentru că nu figurează în albumele oficiale realizate de către Samoilă Mârza și dăruite oficialităților statului român. Imaginea surprinde o mulțime mare de oameni cu steaguri, având în primul rând un șir de soldați în picioare sau în genunchi cu armele pregătite de tragere. Se presupune că sunt ceea ce astăzi numim oamenii de ordine, cei chemați să apere mulțimile și să preîntâmpine orice dezordine. Pe spatele fotografiei apare textul ”poporul la adunarea națională dela Alba Iulia, în preajma tribunelor, așteptând oratorii”.
![]()
În colecția personală Leontin Ghergeriu, donată Direcției Județene a Arhivelor Naționale Sălaj, se mai află încă 5 fotografii aparținând ”fotografului unirii”. Ele sunt ulterioare evenimentului de la 1 Decembrie 1918, dar pot fi considerate de asemenea făcând parte din același set de fotografii-document.
Prima dintre acestea surprinde momentul în care armata română intră pe Poarta lui Horea la 18 decembrie 1918.
![]()
Următoarele trei fotografii sunt realizate în gara Alba Iulia la exact o lună de la evenimentul de la 1 Decembrie 1918. Ele surprind momentul în care generalul Henri Berthelot (1861-1931) vizitează Alba Iulia la data de 1 ianuarie 1919. Pe toate cele trei fotografii din colecția Leontin Ghergariu, scrie pe verso ”Vizita gen. Berthelot la Alba-Iulia la 1 Ian 1919”. În total Samoilă Mârza a realizat 10 fotografii cu ocazia acelui eveniment, toate incluse în albumul memorial.
![]()
![]()
![]()
În fine, ultima fotografie din colecția Leontin Ghergariu, surprinde ceremonia de primire a Regelui Ferdinand care vizitează Alba Iulia la data de 30 mai 1919. Iuliu Maniu primește salutul Regelui la tribună, în timp ce Regina Maria privește mulțimea adunată. Grupul de ofițeri din partea dreaptă par a fi încremeniți în salutul militar adresat suveranilor. Nici această fotografie nu apare în albumele realizate de Samoilă Mârza. Ba mai mult, fotografia nu apare nici în lucrarea semnată de Aurel A. Sîntimbru. Să fie o fotografie rară, inedită?
![]()
În anul 1919, Samoilă Mârza a realizat un album intitulat ”Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” în care a cuprins 44 de fotografii (33 de fotografii și alte reproduceri ale unor gravuri sau stampe cu personalitățile istorice ale românilor). Albumele au fost realizate în mai multe variante, având prețuri diferite. Informația asupra prețurilor apare în ziarul Alba Iulia, an II, nr.10 / 26 februarie / 11 martie 1919. Astfel cele cu coperta de piele și cu bandă tricoloră conținând 44 de fotografii și mai având spațiu pentru încă 40 de fotografii costau 330 coroane; cele legate în pânză costau 220 coroane iar albumul nelegat, cu pereți moi, având aceleași fotografii dar fără alte locuri rezervate costa 160 coroane.
Albumele au fost oferite unor personalități ale vieții politice și religioase, printre care Regelui Ferdinand, primului ministru I.C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent al Transilvaniei Iuliu Maniu, generalului Henri Berthelot, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu etc. Albumul a făcut parte și din documentele delegației României la tratativele de pace de la Versailles și Trianon.
![]()
Se vindeau și tablouri separate cu imaginile din album, prețul acestora era de 3 coroane bucata în format mare și respectiv 1,5 coroane bucata în format mic de ilustrată.
Fotografiile înrămate în carton, aflate în fondul Leontin Ghergariu de la Direcția Județeană Sălaj a Arhivelor Statului, au fost probabil cumpărate de la Cluj. O dovadă în acest sens este ștampila (în original) aplicată pe fiecare tablou, având textul: ”OFICIUL PENTRU DESFACEREA PUBLICAȚIILOR ”ASOCIAȚIUNII” CLUJ”. Este vorba probabil de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA. Leontin Ghergariu era membru al ASTREI așa că nu i-a fost dificil să cumpere tablourile.
![]()
Fără îndoială, fotografiile aflate în arhivele din Zalău sunt documente importante, care reprezintă aspecte surprinse în tumultoșii ani 1918-1919. Iar faptul că una dintre fotografii nu apare în albumele oferite de Samoilă Mârza personalităților din perioada interbelică, fac ca acestă colecție de la Zalău să fie cu atât mai valoroasă.
La 18 noiembrie / 1 Decembrie 1918, acum 99 de ani, are loc la Alba-Iulia Adunarea Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria care proclamă unirea Transilvaniei cu Regatul României. În vâltoarea evenimentelor care au precedat adunarea de la Alba-Iulia, organizatorii - Consiliul Național Român - s-au trezit fără fotograful oficial, germanul Arthur Bach (1894-1979).
Întâmplarea fericită a făcut ca Samoilă Mârza să se afle împreună cu aparatul său de fotografiat între mulțimea adunată pe Platoul Romanilor de la Alba-Iulia. Acesta a realizat 5 fotografii - conform unui certificat aflat în arhiva Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia, sau 6-7 fotografii - conform unuia dintre cei mai de seamă biografi ai lui Samoilă Mârza, domnul Aurel Sîntimbreanu.
Samoilă Mârza (1886-1967) s-a născut la Gălțiu, comuna Sântimbu, la doar câțiva kilometri de Alba-Iulia. După absolvirea școlii primare și a liceului din Alba-Iulia, este trimis de părinți la Sibiu unde este ucenic al fotografului Iainek. Aparatul de fotografiat l-a costat pe tatăl său Ștefan Mârza o pereche de boi.
 |
| Aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, aflat la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia |
Cu această ocazie sunt realizate trei fotografii, în arhivele din Zalău găsindu-se doar două copii ale acestora. Fotografiile despre care vorbim, cele de la Zalău, sunt ”înrămate” cu un passpartout de carton alb, pe care trecerea vremii și-a lăsat amprenta. Pe spate, este scris cu cerneală neagră textul ”Sfințirea steagului național al CNR în Viena, în ziua de 14 nov 1918 în fața gen I.Boeriu”.
De la Viena, a ajuns în satul natal cu doar 4 zile înaintea evenimentului de la Alba-Iulia. În Gălțiu i-a fotografiat pe sătenii care se pregăteau să plece la Alba-Iulia. Conform biografului său Aurel A. Sîntimbreanu, Samoil Mârza realizează trei fotografii, dintre care una nu este identificată în colecția Muzeului Național al Unirii din Alba-Iulia. Dintre aceste fotografii, în fondul Leontin Ghergariu din cadrul arhivelor din Zalău se păstrează un singur clișeu. Este vorba despre celebra fotografie în care tinerii din sat, îmbrăcați în costume populare, sunt pregătiți pentru marele eveniment. Unul dintre bărbați ține un drapel tricolor împodobit cu panglici și ciucuri, iar în mijloc se află o pancarda pe care fetele au cusut textul ”Galțiu. Trăiască unirea și România Mare”. Pe spatele fotografiei apare scris cu cerneală neagră textul ”Poporul mergând la adunarea națională dela Alba-Iulia la 1 Dec 1918 (com. Galțiu)”. Am păstrat grafia originală.
În lucrarea ”Samoilă Mârza 1886-1967 Fotograful Unirii Transilvaniei cu România 1 Decembrie 1918, Alba Iulia” - autori Aurel A.Sîntimbrean, Horea Bedelean, Aura Bedelean, Lucian Muntean, Editura Alexandria Publishing House, 2016 - lansată la 1 decembrie 2016 la Alba Iulia, sunt identificați toți cei care apar în fotografie.
La 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza se găsea alături de sătenii din Gălțiu la Alba Iulia. Nefiind fotograful oficial, nu a fost lăsat să intre în cazinoul ofițerilor (azi Sala Unirii) unde avea loc lucrările Marii Adunări Naționale pentru că ”nu avea mandat (credențional)”. Din mulțime, a realizat 5 (sau 7) fotografii în care a surprins momente importante pe care le-a transmis posterității. În arhivele din Zalău, în colecția Leontin Ghergariu, se păstrează doar 2 dintre aceste fotografii.
Prima, poate cea mai titrată, este aceea în care episcopul Iuliu Hossu citește actul Unirii în prezența mulțimii formată din civili și soldați, în mijlocul cărora se află și viitorul patriarh ortodox al României, Miron Cristea. Există, conform lui Aurel A.Sîntimbrean două variante ale acestei fotografii: una în care Miron Cristea poartă un șal și a doua fără șal. Din punct de vedere tehnic, personal nu cred că s-a putut face cu tehnica de atunci, care necesita o pregătire minuțioasă și timp mare de expunere, două fotografii identice în care toate personajele și toate detaliile sunt identice, cu excepția faptului că Miron Cristea are sau nu are șal. După părerea mea, fotografia fără șal ”a fost retușată”...
În fotografia păstrată la Zalău prelatul ortodox este înfățișat cu șal. Ca și în cazul celorlalte fotografii, pe spatele acesteia apare scris cu aceeași cerneală neagră textul ”Citirea actului unirii. I.P.S.S Ep. Hossu citește în prezența I.P.S.S episcopul - azi Patriarhul Regat Miron și d-nul Lazăr hotărârea delegaților”.
Cea de a doua fotografie din colecția Leontin Ghergariu, este importantă pentru că nu figurează în albumele oficiale realizate de către Samoilă Mârza și dăruite oficialităților statului român. Imaginea surprinde o mulțime mare de oameni cu steaguri, având în primul rând un șir de soldați în picioare sau în genunchi cu armele pregătite de tragere. Se presupune că sunt ceea ce astăzi numim oamenii de ordine, cei chemați să apere mulțimile și să preîntâmpine orice dezordine. Pe spatele fotografiei apare textul ”poporul la adunarea națională dela Alba Iulia, în preajma tribunelor, așteptând oratorii”.
În colecția personală Leontin Ghergeriu, donată Direcției Județene a Arhivelor Naționale Sălaj, se mai află încă 5 fotografii aparținând ”fotografului unirii”. Ele sunt ulterioare evenimentului de la 1 Decembrie 1918, dar pot fi considerate de asemenea făcând parte din același set de fotografii-document.
Prima dintre acestea surprinde momentul în care armata română intră pe Poarta lui Horea la 18 decembrie 1918.
Următoarele trei fotografii sunt realizate în gara Alba Iulia la exact o lună de la evenimentul de la 1 Decembrie 1918. Ele surprind momentul în care generalul Henri Berthelot (1861-1931) vizitează Alba Iulia la data de 1 ianuarie 1919. Pe toate cele trei fotografii din colecția Leontin Ghergariu, scrie pe verso ”Vizita gen. Berthelot la Alba-Iulia la 1 Ian 1919”. În total Samoilă Mârza a realizat 10 fotografii cu ocazia acelui eveniment, toate incluse în albumul memorial.
În fine, ultima fotografie din colecția Leontin Ghergariu, surprinde ceremonia de primire a Regelui Ferdinand care vizitează Alba Iulia la data de 30 mai 1919. Iuliu Maniu primește salutul Regelui la tribună, în timp ce Regina Maria privește mulțimea adunată. Grupul de ofițeri din partea dreaptă par a fi încremeniți în salutul militar adresat suveranilor. Nici această fotografie nu apare în albumele realizate de Samoilă Mârza. Ba mai mult, fotografia nu apare nici în lucrarea semnată de Aurel A. Sîntimbru. Să fie o fotografie rară, inedită?
În anul 1919, Samoilă Mârza a realizat un album intitulat ”Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” în care a cuprins 44 de fotografii (33 de fotografii și alte reproduceri ale unor gravuri sau stampe cu personalitățile istorice ale românilor). Albumele au fost realizate în mai multe variante, având prețuri diferite. Informația asupra prețurilor apare în ziarul Alba Iulia, an II, nr.10 / 26 februarie / 11 martie 1919. Astfel cele cu coperta de piele și cu bandă tricoloră conținând 44 de fotografii și mai având spațiu pentru încă 40 de fotografii costau 330 coroane; cele legate în pânză costau 220 coroane iar albumul nelegat, cu pereți moi, având aceleași fotografii dar fără alte locuri rezervate costa 160 coroane.
Albumele au fost oferite unor personalități ale vieții politice și religioase, printre care Regelui Ferdinand, primului ministru I.C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent al Transilvaniei Iuliu Maniu, generalului Henri Berthelot, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu etc. Albumul a făcut parte și din documentele delegației României la tratativele de pace de la Versailles și Trianon.
În urma primirii Albumului, Regele Ferdinand l-a decorat pe autor cu Crucea Serviciul Credincios clasa I-a, conform Decretului Regal publicat în Monitorul Oficial nr.293 din 29 martie / 11 aprilie 1919. Generalul Henri Berthelot i-a oferit un permis de călătorie valabil pe toate căile ferate franceze.
Fotografiile înrămate în carton, aflate în fondul Leontin Ghergariu de la Direcția Județeană Sălaj a Arhivelor Statului, au fost probabil cumpărate de la Cluj. O dovadă în acest sens este ștampila (în original) aplicată pe fiecare tablou, având textul: ”OFICIUL PENTRU DESFACEREA PUBLICAȚIILOR ”ASOCIAȚIUNII” CLUJ”. Este vorba probabil de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA. Leontin Ghergariu era membru al ASTREI așa că nu i-a fost dificil să cumpere tablourile.
Fără îndoială, fotografiile aflate în arhivele din Zalău sunt documente importante, care reprezintă aspecte surprinse în tumultoșii ani 1918-1919. Iar faptul că una dintre fotografii nu apare în albumele oferite de Samoilă Mârza personalităților din perioada interbelică, fac ca acestă colecție de la Zalău să fie cu atât mai valoroasă.