Dacă e să mă întorc în timp, cam cu vreo 20 de ani, atunci îmi imaginez o zi de vară la bunicii mei la Băbeni. Aveau un teren de vreo 50 de ari, undeva lângă vechea carieră de piatră, cea de pe Valea lui Ursan. Acolo era ”dinamitiera”, adică depozitul de dinamită folosită în cariera mare, pentru extragerea pietrei. Era un loc interzis, bunicii mei nu mă lăsau în zonă, de mic copil am fost educat că acolo nu e voie să mergi. Mergeam acolo la pământ la sapă la porumb, sau în alți ani la coasă ori strâns de fân. Peste deal (terenul era pe o coamă de deal) se vedea gardul de sârmă ghimpată și clădirea depozitului. Evident că era păzit tot timpul, iar câinii care ne simțeau de la distanță lătrau amenințător. Dar au trecut anii, bunica a vândut terenul la cineva care a cumpărat totul în jurul fostului depozit de dinamită; cariera veche s-a închis de mult. Surpriza a venit în acestă vară când, aflat la Băbeni m-am aventurat prin zonă: s-a deschis o exploatare nouă pe Valea lui Ursan, iar acolo, un artist și-a deschis un atelier. Din bucăți de piatră brută, face adevărate opere de artă. Este vorba despre Marius Tutovan.
![]()
Prima dată am auzit de Marius Tutovan, anul trecut când am vizitat Bădăcinul, satul natal al marelui om politic Iuliu Maniu. Lângă școală, a fost inaugurat un Monument al Eroilor ce a fost realizat de sculptorul Marius Tutovan.
Șansa a făcut ca în acestă vară să-l cunosc personal pe Marius Tutovan. Mai văzusem în centrul satului, la bar, câteva opere de artă realizate din piatră. unele sunt chiar la intrare, în stradă, altele înăuntru pe tejghea. Chiar dacă nu ești expert în arta modernă, nu se poate să nu remarci stilul în care acestea au fost realizate. Apoi, aflu că undeva în carieră, sculptorul are un atelier. Cum îl găsesc pe facebook (iată că e bun și facebook-ul la ceva) îl rog să mă primească într-o vizită. Se spune că prima impresie contează, că în primele minute îți dai seama despre interlocutor. Mie de data aceasta așa mi s-a întâmplat. Mi-a fost de ajuns o conversație telefonică ca să realizez că cel pe care aveam să-l cunosc, merită efortul de a merge până în carieră.
M-am mai bucurat de un lucru. Aflu că iată, piatra din cariera din Băbeni are din nou întrebuințare. Știam de exploatarea din zona fostei cariere, acolo lângă șoseaua ce duce spre Cuciulat. De câțiva ani, un întreprinzător (italian?) taie blocuri mari de piatră și le exportă. Dar nu-mi imaginam că într-o altă zonă, pe Valea lui Ursan, acolo unde era depozitul de dinamită, cineva a deschis o exploatare de piatră.
Când l-am căutat pe Marius Tutovan la atelierul său improvizat în carieră, l-am găsit într-un nor de praf. Meșterea cu un polizor la o bucată de piatră care avea să devină o chiuvetă realizată dintr-o singură bucată de piatră. Jovial, mi-a întins mâna într-un gest firesc, ca și cum ne-am fi cunoscut de când lumea. Era plin de praf, era normal - tocmai se ridicase de la masa de lucru. Am aruncat o privire la obiectele din piatră realizate de el și n-am putut spune decât: ”Frumos! Foarte frumos!”
![]()
![]()
Desigur, se spune că gusturile nu se discută. Cu atât mai mult în materie de artă. Iar ceea ce face Marius Tutovan, aici la Băbeni, e artă. Mie îmi plac formele pe care artistul (am să-i spun așa deși știu că nu o să-i placă) le obține. Curios, l-am rugat să-mi spună cum decurge procesul tehnologic prin care bucata de piatră ajungă să devină operă de artă. Văd că se fâstâcește și-mi dau repede seama de ce. Lângă ”atelierul” său, de fapt un foișor simplu de lemn, care-l protejează cât de cât de soare și ploi, se află o hală de prelucrare a pietrei. Realizez că e proprietate privată. Noroc că inginerul șef coboară cu mașina din carieră, îi spunem despre ce e vorba și își dă cordul să fotografiez procesul tehnologic.
Așa că Marius Tutovan mă duce puțin mai sus acolo unde în deal se cască o groapă mare. Câteva utilaje de excavat sunt garate acolo. Și acum, piatra se rupe din mal cu ajutorul dinamitei, apoi e dusă cu acele utilaje spre hala de prelucrare. Practic un bloc mare de piatră e fasonat cu ajutorul unor fierăstraie ce folosesc pânză cu inserții de diamant. Blocul de piatră e tăiat în felii groase care la rândul lor sunt tăiate în felii mai subțiri și așa mai departe până se obține bucata de piatră ce este folosită apoi în construcții. Doar doi muncitori supraveghează mașinile care par să știe ce au de făcut.
![]()
![]()
![]()
Cum pe mină mă interesa în primul rând munca pe care o face Marius Tutovan, revenim la foișor. Vreau să-l văd la treabă așa că ia un flex în mână. Și eu care mă așteptam să-l văd cu o daltă și un ciocan... Practic bucata de piatră, calcar dur de Băbeni, e modelată în forma dorită de artist prin polizare. Cu alte cuvinte, Marius tăia din blocul de piatră lăsând o cavitate, exact ca în modelele consacrate de chiuvete. M-a lămurit, va fi o chiuvetă din piatră ce poate fi folosită în grădină. Și tot el încearcă să mă convingă că acestă piatră este exact pe gustul lui, nici prea moale, nici prea dură. Și mai are o caracteristică interesantă: poți găsi într-un singur bloc de piatră două varietăți de culoare. Este piatra pe care Marius o numește Transilvania Bicolor.
![]()
![]()
![]()
Așa cum mi-am dat seama, stilul lui Marius Tutovan este de inspirație italiană. Anii de ucenicie în peninsulă se văd. Mobilierul de grădină creat de el are ceva aparte, ceva care place ochiului. Iar stilul de a valorifica produsul finit, e și el unul inedit. De regulă, artistul are o idee, să zicem că vrea să facă o masă de grădină. Începe lucrarea, apoi pune câteva poze pe pagina lui de facebook cu aceasta când ajunge într-un stadiu cât de cât aproape de cel final. De cele mai multe ori, nu termină lucrarea și este deja vândută. Mai sunt și comenzile pe care le primește, fie că cineva vede ce a realizat și vrea ceva similar, fie că pur și simplu își dorește ceva nou. Așa se face de exemplu că a primit o comandă din partea Primăriei comunei Sânmihaiu Almașului, pentru o fântână care să înlocuiască în zona centrală a localității vechea fântână. Când l-am vizitat pe artist în carieră, fântâna era gata de livrare. Nu mică mi-a fost surpriza când, câteva zile mai târziu, acesta era deja montată la Sânmihaiu Almașului.
I-am ”vândut” dacă se poate spune așa, ideea de realizare a unui model cunoscut sub numele de ”sămânță a vieții” sau într-o formă ceva mai complicată ”floare a vieții”. E un simbol arhetipal străvechi ce transcede toate civilizațiile. Eu l-am întâlnit mult în Sălaj, mai cu seamă pe portalul bisericilor de lemn, dar și pe câteva monumente funerare (la Romita și la Bulgari). Un model decorativ foarte frumos și în același timp simplu de realizat. Nu-mi imaginam niciodată că peste câteva săptămâni, să primesc o imagine care conține ”floarea vieții” în viziunea artistului Marius Tutovan. A realizat dintr-o bucată mare de piatră, un fel de blazon. În scut, într-un cerc a realizat ”sămânța vieții” pe care a continuat-o cu alte câteva petale. N-a ajuns la modelul numit ”floarea vieții”, n-a ajuns intenționat, a lăsat loc imaginației privitorului să-și închipuie ce va urma. Apoi, ”a desenat” de-o parte și de alta a cercului câte trei spice de grâu care urcă pe conturul scutului. Ce mai, o imagine plină de rafinament, de inspirație arhaică dar modernă în același timp. Patru ore i-a luat să realizeze acest scut, în tehnica buciardat, materialul folosit fiind piatra de calcar de la Băbeni, varietatea de culoare fiind Transilvania Grey.
Surpriza a fost și mai mare când, zilele trecute m-am trezit cu blazonul acasă, la Zalău. Vroia ca primul exemplar să mi-l facă cadou. Mă simt onorat și-i mulțumesc pentru acest gest. A venit însoțit de Carlo Paolini, maestrul său din Italia. L-a adus în România, la Băbeni, pentru a studia împreună alte tehnici de lucru de la cele antice la cele moderne, pentru a pun e în valoare acest tip de piatră.
Carlo Paolini, de la care practic Marius Tutovan a învățat meserie, e italian ”vero - vero” originar din Cagliari dar stabilit în Carbonia, localitate din insula Sardinia. Este un sculptor ce are lucrări în diferite materiale (marmură, granit, lemn) majoritatea dintre ele aflate în colecții private. Dintre lucrările publice, se remarcă Fântâna Vieții din Iglesias sau Vivi la Vita din Carbonia. A expus la Milano și Roma. Iată câteva din lucrările artistice realizate de sculptorul italian. Fotografiile mi-au fost puse la dispoziție de artist.
![]()
![]()
![]()
![]()
Cei doi vor face cu siguranță echipă bună la Băbeni. Poate, prin activitatea loc, vor reuși să revigoreze economic și turistic acest sat care e într-o stare de letargie. la Băbeni, vor lucra exclusiv cu materiale românești, scopul lor este și promovarea și punerea în valoare a pietrei de Băbeni.
Dacă vă inspiră lucrările lui Marius Tutovan, dacă doriți ceva similar sau orice altceva, puteți să vă inspirați fie din imaginile postate pe pagina lui de facebook, fie din cele postate pe site-ul de prezentare.
Prima dată am auzit de Marius Tutovan, anul trecut când am vizitat Bădăcinul, satul natal al marelui om politic Iuliu Maniu. Lângă școală, a fost inaugurat un Monument al Eroilor ce a fost realizat de sculptorul Marius Tutovan.
 |
| Monumentul Eroilor din Bădăcin realizat de Marius Tutovan |
M-am mai bucurat de un lucru. Aflu că iată, piatra din cariera din Băbeni are din nou întrebuințare. Știam de exploatarea din zona fostei cariere, acolo lângă șoseaua ce duce spre Cuciulat. De câțiva ani, un întreprinzător (italian?) taie blocuri mari de piatră și le exportă. Dar nu-mi imaginam că într-o altă zonă, pe Valea lui Ursan, acolo unde era depozitul de dinamită, cineva a deschis o exploatare de piatră.
 |
| Cariera din Băbeni (de pe Valea lui Ursan) |
Desigur, se spune că gusturile nu se discută. Cu atât mai mult în materie de artă. Iar ceea ce face Marius Tutovan, aici la Băbeni, e artă. Mie îmi plac formele pe care artistul (am să-i spun așa deși știu că nu o să-i placă) le obține. Curios, l-am rugat să-mi spună cum decurge procesul tehnologic prin care bucata de piatră ajungă să devină operă de artă. Văd că se fâstâcește și-mi dau repede seama de ce. Lângă ”atelierul” său, de fapt un foișor simplu de lemn, care-l protejează cât de cât de soare și ploi, se află o hală de prelucrare a pietrei. Realizez că e proprietate privată. Noroc că inginerul șef coboară cu mașina din carieră, îi spunem despre ce e vorba și își dă cordul să fotografiez procesul tehnologic.
Așa că Marius Tutovan mă duce puțin mai sus acolo unde în deal se cască o groapă mare. Câteva utilaje de excavat sunt garate acolo. Și acum, piatra se rupe din mal cu ajutorul dinamitei, apoi e dusă cu acele utilaje spre hala de prelucrare. Practic un bloc mare de piatră e fasonat cu ajutorul unor fierăstraie ce folosesc pânză cu inserții de diamant. Blocul de piatră e tăiat în felii groase care la rândul lor sunt tăiate în felii mai subțiri și așa mai departe până se obține bucata de piatră ce este folosită apoi în construcții. Doar doi muncitori supraveghează mașinile care par să știe ce au de făcut.
Așa cum mi-am dat seama, stilul lui Marius Tutovan este de inspirație italiană. Anii de ucenicie în peninsulă se văd. Mobilierul de grădină creat de el are ceva aparte, ceva care place ochiului. Iar stilul de a valorifica produsul finit, e și el unul inedit. De regulă, artistul are o idee, să zicem că vrea să facă o masă de grădină. Începe lucrarea, apoi pune câteva poze pe pagina lui de facebook cu aceasta când ajunge într-un stadiu cât de cât aproape de cel final. De cele mai multe ori, nu termină lucrarea și este deja vândută. Mai sunt și comenzile pe care le primește, fie că cineva vede ce a realizat și vrea ceva similar, fie că pur și simplu își dorește ceva nou. Așa se face de exemplu că a primit o comandă din partea Primăriei comunei Sânmihaiu Almașului, pentru o fântână care să înlocuiască în zona centrală a localității vechea fântână. Când l-am vizitat pe artist în carieră, fântâna era gata de livrare. Nu mică mi-a fost surpriza când, câteva zile mai târziu, acesta era deja montată la Sânmihaiu Almașului.
 |
| Fântână executată pentru comuna Sânmihaiu Almașului |
 |
| Fântâna este deja montată în Sânmihaiu Almașului |
 |
| ”Blazonul” din piatră primit cadou de la Marius Tutovan |
 |
| Sculptorul Carlo Paolini, cel de la care a învățat meserie Marius Tutovan |
Cei doi vor face cu siguranță echipă bună la Băbeni. Poate, prin activitatea loc, vor reuși să revigoreze economic și turistic acest sat care e într-o stare de letargie. la Băbeni, vor lucra exclusiv cu materiale românești, scopul lor este și promovarea și punerea în valoare a pietrei de Băbeni.
Dacă vă inspiră lucrările lui Marius Tutovan, dacă doriți ceva similar sau orice altceva, puteți să vă inspirați fie din imaginile postate pe pagina lui de facebook, fie din cele postate pe site-ul de prezentare.