Am asista în ultima zi a lunii martie la un eveniment deosebit: lansarea de către Clubul IMPACT LEGO CNS a broșurii de rețete tradiționale sălăjene, produsul final al proiectului ”Gusturi vechi cu impact azi”. De ce a fost un eveniment deosebit? Pentrui că în primul rând a fost gândit și pus în scenă de către elevi, de către tineri. Rar s-a mai văzut în urbea de sub Meseș ca un grup de liceeni, voluntari, să se implice așa cum numai ei știu să o facă, într-un proiect cu puternic impact social. Este adevărat, tinerii au beneficiat de suportul, fie el și doar moral, al familiilor, al reprezentanților instituțiilor locale sau județene. Trebuie amintite aici Consiliul Județean Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Primăria Municipiului Zalău sau Centrul Național de Promovare și Informare Turistică Zalău.
![]()
Am avut privilegiul de a fi alături de ei, joi 31 martie 2016, când în sala Porolissum a Consiliului Județean Sălaj, a fost lansată broșura cu rețete. I-am ascultat și i-am admirat pe acești tineri care, prin dezinvoltura lor, au dat o lecție dură tuturor celor care (și din păcate sunt din ce în ce mai mulți) nu acordă nicio șansă tinerei generații. Am avut un singur regret: acela de a nu vedea în sală profesori de-ai elevilor, profesori de la prestigiosul liceu în care aceștia învață: Colegiul Național ”Silvania” Zalău. Cu excepția doamnelor profesoare Raluca Cirți și Iulia Florian n-am mai văzut pe nimeni. Desigur, coordonatoarea proiectului și mentorul elevilor, doamna profesoară Iulia Florian a fost alături de ei și a suplinit lipsa conducerii școlii sau a celorlați profesori.
![]()
![]()
Prezentă la eveniment, doamna Corina Bejinariu - manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, a fot rugată să adreseze celor prezenți câteva cuvinte. Corina Bejinariu: ”Deși am fost sceptică la început față de ideea tinerilor de a face cercetare științifică, am fost în mijlocul lor și le-am povestit despre cum se face o cercetare științifică pe bucătărie tradițională. M-am bucurat să-i văd că muncesc cu mult entuziasm, cu seriozitate. Mă bucur să-i văd astăzi aici, deși ați văzut câtă emoție au. Au reușit să finalizeze acest proiect și mai ales să răspundă unei nevoi a comunității.”
![]()
Maestrul Mircea Groza a ținut să-i felicite pe tineri pentru dăruirea cu care s-au implicat în proiect, pentru efortul depus de a scoate la lumină rețete vechi, tradiționale, din satele sălăjene. A insistat pe gustul autentic dat de aceste bucate și ca exemplu i-a invitat pe cei de față să guste din bucatele pregătite de el și de elevi: mălai dulce, palaneț, fasole zorită, clisă cu brânză și ceapă etc. Mircea Groza: ”Le-am explicat că este foarte importantă munca de teren, să intre în atmosfera bunicilor și a celor care dau informația. Orice detaliu, orice amănunt despre rețetă sau despre procesul tehnologic este important. Și mai important este povestea mâncării. N-am avut nimic să le reproșez, au adus 25 de rețete în urma muncii de teren, două se repetau și am rămas la 23 de rețete.”
![]()
![]()
Președintele Consiliului Județean Sălaj, domnul Tiberiu Marc i-a felicitat pe tineri și i-a îndemnat să consume alimente tradiționale. A subliniat importanța proiectului care din punctul de vedere al domniei sale are un puternic impact social. Tiberiu Marc: ”Nici nu știți cât de important este ceea ce faceți astăzi. Cercetătorii spun că tinerii care consumă produse procesate față de cei care consumă produse tradiționale au o speranță de viață cu 10 ani mai mică. Nu este atât de important ceea ce transmiteți prin rețetele pe care le-ați cules, cât mesajul pe care-l dați, de a mânca sănătos.”
![]()
Și primarul Municipiului Zalău, domnul Radu Căpîlnașiu a adresat un mesaj de felicitare la adresa tinerilor: ”Este bine venită acestă acțiune și în primul rând îi felicit pe tineri pentru inițiativă. Ideile pe care voi le generați pot să aducă un plus pentru județ, pentru orașul nostru.”
![]()
O prezență insolită oarecum, a fost aceea a elevului Andrei Bertea de la Colegiul Tehnic ”Iuliu Maniu” Șimleu Silvaniei, care deși nu este membru al Clubului IMPACT LEGO CNS a fost alături de ceilalți elevi la evenimentul ce a avut loc pe data de 16 ianuarie 2016 pe platoul din centrul Zalăului. Andrei Bertea: ”Mă bucur că am făcut și eu parte din acest proiect, că am am ajutat acest grup să promoveze rețetele transilvănene și cele sălăjene în special. Mă bucur că avem un rezultat final care să poată fi dat tuturor turiștilor care vor trece prin aceste locuri.”
![]()
![]()
Beneficiarul direct al produsului final realizat de inimoșii elevi, este Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Zalău, unde vor ajunge broșurile cu rețetele tradiționale. Doamna Raluca Sîrbu a ținut să mulțumească tinerilor pentru implicare: ”Vă mărturisesc că atunci când am fost contactați de Clubul Impact Lego CNS, am fost foarte încântați de munca lor dar și de faptul că ei vroiau să ne dăruiască nouă rezultatul muncii lor. Le mulțumim foarte mult nu atât pentru broșuri ci pentru că au muncit atât de mult la ele, pentru că nu s-au dat bătuți. Este foarte frumos să vezi atâția tineri laolaltă muncind pentru comunitate, pentru a face ceva care să ne ajute atât pe noi cât și pe cei care vin să ne viziteze.”
![]()
Vedeta serii a fost însă broșura sau ”lada de zestre” așa cum a numit o elevă produsul final al proiectului. Pe o masă acoperită cu ștergare cu motive tradiționale (sălăjene?), au fost ”împrăștiate” câteva din aceste broșuri. Trebuie să remarc calitatea deosebită a acesteia, atât din punct de vedere al designului cât mai ales al conținutului. Cele 32 de rețete scrise în limbajul specific zonei de proveniență (pentru explicarea arhaismelor există și un dicționar) sunt însoțite de imagini care-ți lasă gura apă. Pe partea cealaltă, o hartă a județului Sălaj pe care e marcat traseul din Zalău până în localitatea de unde a fost culeasă rețeta; apoi câteva cuvinte despre localitatea respectivă și...ceea ce-i mai important - povestea. Povestea acelui fel de mâncare. Fiecare rețetă, cu caracteristicile descrise mai sus a tipărită pe câte un flayer, astfel că poate fi cu ușurință scoasă la nevoie din pachet.
![]()
![]()
Răsfoind flayerele am dat de tomaci pârgăliți, mărtaș cu răntaș și zamă de porodici, palaneață, zamă de mere gutâi, topală de porodici, slederi pă tulchean, pătură pârgălită, zamă d epoame, piroște cu păsat și sămânță de hârban, oloi de floarea soarelui, moare năcrită, piroște cu răzălăi, ptișcă de porc umplută cu rișcaș, mămăligă toroptită cu silvoiță, lângalău, zamă de corompile cu cosmete, răzălăi, mălai dulce, levișe cu hiribe uscate, colaci muiați, călbaj cu păsat, zamă de cireșe galbene zdronțoșe, zamă chimin.
![]()
Nu știu ca în Sălaj să mai existe un astfel de produs care să promoveze gastronomia tradițională și, din acest punct de vedere, acesta este partea cea mai frumoasă a proiectului. Turismul gastronomic sălăjean are mare potențial și e meritul acestor tineri că sunt deschizători de drumuri. Tocmai de aceea merită pe deplin felicitați.
La final, toți cei prezenți s-au putut înfrupta din bucatele gătite de maestrul Mircea Groza. Eu am început cu mălai dulce și pentru că rețeta a fost culeasă din satul copilăriei mele, din Băbeni. Gusturile vechi, de demult, din vremea copilăriei nu se uită...”Când întreaga familie se aduna în preajma focului din ler și pă arșița zilelor de vară și pă geru-gerului din iarnă, mama bună sau mama, căci doar muierile găteau în gospodăria sălăjeană, scoteau din cuptior mălaiul dulce. Mirosul se împrăștia în ogradă și îmbia familia la cină (la țară micului dejun i se spune prânz, prânzul este masa de amiază, iar cina rămâne tot cină). Mălaiul dulce ținea locul pitei, căci grâul se dădea la Colectiv, așa că muierile găteau cu puținul din gospodăria lor, dar făceau o masă de te linjeai pă degete. Mălaiul dulce se mânca și în loc de turte că ălea au apărut mai târziu.”
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Am avut privilegiul de a fi alături de ei, joi 31 martie 2016, când în sala Porolissum a Consiliului Județean Sălaj, a fost lansată broșura cu rețete. I-am ascultat și i-am admirat pe acești tineri care, prin dezinvoltura lor, au dat o lecție dură tuturor celor care (și din păcate sunt din ce în ce mai mulți) nu acordă nicio șansă tinerei generații. Am avut un singur regret: acela de a nu vedea în sală profesori de-ai elevilor, profesori de la prestigiosul liceu în care aceștia învață: Colegiul Național ”Silvania” Zalău. Cu excepția doamnelor profesoare Raluca Cirți și Iulia Florian n-am mai văzut pe nimeni. Desigur, coordonatoarea proiectului și mentorul elevilor, doamna profesoară Iulia Florian a fost alături de ei și a suplinit lipsa conducerii școlii sau a celorlați profesori.
Prezentă la eveniment, doamna Corina Bejinariu - manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, a fot rugată să adreseze celor prezenți câteva cuvinte. Corina Bejinariu: ”Deși am fost sceptică la început față de ideea tinerilor de a face cercetare științifică, am fost în mijlocul lor și le-am povestit despre cum se face o cercetare științifică pe bucătărie tradițională. M-am bucurat să-i văd că muncesc cu mult entuziasm, cu seriozitate. Mă bucur să-i văd astăzi aici, deși ați văzut câtă emoție au. Au reușit să finalizeze acest proiect și mai ales să răspundă unei nevoi a comunității.”
Maestrul Mircea Groza a ținut să-i felicite pe tineri pentru dăruirea cu care s-au implicat în proiect, pentru efortul depus de a scoate la lumină rețete vechi, tradiționale, din satele sălăjene. A insistat pe gustul autentic dat de aceste bucate și ca exemplu i-a invitat pe cei de față să guste din bucatele pregătite de el și de elevi: mălai dulce, palaneț, fasole zorită, clisă cu brânză și ceapă etc. Mircea Groza: ”Le-am explicat că este foarte importantă munca de teren, să intre în atmosfera bunicilor și a celor care dau informația. Orice detaliu, orice amănunt despre rețetă sau despre procesul tehnologic este important. Și mai important este povestea mâncării. N-am avut nimic să le reproșez, au adus 25 de rețete în urma muncii de teren, două se repetau și am rămas la 23 de rețete.”
Președintele Consiliului Județean Sălaj, domnul Tiberiu Marc i-a felicitat pe tineri și i-a îndemnat să consume alimente tradiționale. A subliniat importanța proiectului care din punctul de vedere al domniei sale are un puternic impact social. Tiberiu Marc: ”Nici nu știți cât de important este ceea ce faceți astăzi. Cercetătorii spun că tinerii care consumă produse procesate față de cei care consumă produse tradiționale au o speranță de viață cu 10 ani mai mică. Nu este atât de important ceea ce transmiteți prin rețetele pe care le-ați cules, cât mesajul pe care-l dați, de a mânca sănătos.”
Și primarul Municipiului Zalău, domnul Radu Căpîlnașiu a adresat un mesaj de felicitare la adresa tinerilor: ”Este bine venită acestă acțiune și în primul rând îi felicit pe tineri pentru inițiativă. Ideile pe care voi le generați pot să aducă un plus pentru județ, pentru orașul nostru.”
O prezență insolită oarecum, a fost aceea a elevului Andrei Bertea de la Colegiul Tehnic ”Iuliu Maniu” Șimleu Silvaniei, care deși nu este membru al Clubului IMPACT LEGO CNS a fost alături de ceilalți elevi la evenimentul ce a avut loc pe data de 16 ianuarie 2016 pe platoul din centrul Zalăului. Andrei Bertea: ”Mă bucur că am făcut și eu parte din acest proiect, că am am ajutat acest grup să promoveze rețetele transilvănene și cele sălăjene în special. Mă bucur că avem un rezultat final care să poată fi dat tuturor turiștilor care vor trece prin aceste locuri.”
 |
| Andrei Bertea gătind la Zalău. Sursa foto aici |
Vedeta serii a fost însă broșura sau ”lada de zestre” așa cum a numit o elevă produsul final al proiectului. Pe o masă acoperită cu ștergare cu motive tradiționale (sălăjene?), au fost ”împrăștiate” câteva din aceste broșuri. Trebuie să remarc calitatea deosebită a acesteia, atât din punct de vedere al designului cât mai ales al conținutului. Cele 32 de rețete scrise în limbajul specific zonei de proveniență (pentru explicarea arhaismelor există și un dicționar) sunt însoțite de imagini care-ți lasă gura apă. Pe partea cealaltă, o hartă a județului Sălaj pe care e marcat traseul din Zalău până în localitatea de unde a fost culeasă rețeta; apoi câteva cuvinte despre localitatea respectivă și...ceea ce-i mai important - povestea. Povestea acelui fel de mâncare. Fiecare rețetă, cu caracteristicile descrise mai sus a tipărită pe câte un flayer, astfel că poate fi cu ușurință scoasă la nevoie din pachet.
Răsfoind flayerele am dat de tomaci pârgăliți, mărtaș cu răntaș și zamă de porodici, palaneață, zamă de mere gutâi, topală de porodici, slederi pă tulchean, pătură pârgălită, zamă d epoame, piroște cu păsat și sămânță de hârban, oloi de floarea soarelui, moare năcrită, piroște cu răzălăi, ptișcă de porc umplută cu rișcaș, mămăligă toroptită cu silvoiță, lângalău, zamă de corompile cu cosmete, răzălăi, mălai dulce, levișe cu hiribe uscate, colaci muiați, călbaj cu păsat, zamă de cireșe galbene zdronțoșe, zamă chimin.
Nu știu ca în Sălaj să mai existe un astfel de produs care să promoveze gastronomia tradițională și, din acest punct de vedere, acesta este partea cea mai frumoasă a proiectului. Turismul gastronomic sălăjean are mare potențial și e meritul acestor tineri că sunt deschizători de drumuri. Tocmai de aceea merită pe deplin felicitați.
La final, toți cei prezenți s-au putut înfrupta din bucatele gătite de maestrul Mircea Groza. Eu am început cu mălai dulce și pentru că rețeta a fost culeasă din satul copilăriei mele, din Băbeni. Gusturile vechi, de demult, din vremea copilăriei nu se uită...”Când întreaga familie se aduna în preajma focului din ler și pă arșița zilelor de vară și pă geru-gerului din iarnă, mama bună sau mama, căci doar muierile găteau în gospodăria sălăjeană, scoteau din cuptior mălaiul dulce. Mirosul se împrăștia în ogradă și îmbia familia la cină (la țară micului dejun i se spune prânz, prânzul este masa de amiază, iar cina rămâne tot cină). Mălaiul dulce ținea locul pitei, căci grâul se dădea la Colectiv, așa că muierile găteau cu puținul din gospodăria lor, dar făceau o masă de te linjeai pă degete. Mălaiul dulce se mânca și în loc de turte că ălea au apărut mai târziu.”
