Așa cum se știe, România va avea în anul 2021 un oraș desemnat drept Capitală Culturală Europeană alături de un alt oraș din Grecia. Până acum, acest prestigios statut l-a avut doar un singur oraș din România - Sibiul, în 2007. Pentru competiția internă, au fost depuse 14 candidaturi de către orașele Alba-Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara. Toate candidaturile au fost validate de experții Comisiei Europene. Vineri, 11 decembrie 2015, juriul format din 12 membri desemnați de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul regiunilor și Ministerul Culturii din România, au decis ca patru dintre orașele candidate să intre în competiția finală. Acestea sunt Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara.
![]()
Evident, fiecare dintre noi putem avea un punct de vedere mai mult sau mai puțin subiectiv vis-a-vis de fiecare dintre orașele candidate. Putem aduce argumente solide în susținerea acestui punct de vedere. Argumente ce pot viza aspecte ce țin de felul în care arată orașele respective, de ponderea obiectivelor turistice, a monumentelor istorice sau de ponderea evenimentelor culturale. Însă ceea ce contează cu adevărat este calitatea proiectului ce urmează a fi implementat în cazul în care orașul respectiv va fi desemnat drept CCE. Cu astfel de proiecte s-au prezentat în fața juriului fiecare oraș candidat, iar alegerea s-a făcut ținând cont de proiectele propuse.
Sunt sigur că în perioada următoare vor fi făcute diferite analize atât în cazul celor patru orașe care au fost invitate să-și completeze și să-și revizuiască candidaturile (formulare ușor birocratică dar care înseamnă de fapt calificarea acestora în etapa finală de selecție), cât mai ales în cazul celorlalte 10 orașe eliminate. Sunt câteva eșecuri răsunătoare care vor trebui explicate. Este cunoscut cazul Craiovei, care și-a lansat candidatura cu surle și trâmbițe taman în buricul Europei, la Bruxelles. De asemenea și eșecul Iașului, al Aradului, Târgu-Mureșului sau al Brașovului este demn de analizat. Cu tot respectul, cred că Bacăul, Brăila, Sf.Gheorghe sau Suceava nu aveau nicio șansă.
O primă analiză destul de obiectivă asupra fiecărui oraș candidat a fost realizată de publicația Special Arad. Spun obiectivă pentru că, deși este realizată de o publicație dintr-unul din orașele candidate, nota acordată de redactori propriului oraș este de doar 6,6.
Nu se poate să nu remarci faptul că Transilvania (în sens larg, cu Banatul, Crișana și Maramureșul) este bine reprezentată. Trei dintre finaliste sunt din Transilvania, doar capitala României este ”de dincolo de Carpați”.
Fără a avea pretenția de a realiza o analiză completă a dosarelor de candidatură a celor patru orașe intrate în finala competiției interne, blogul Foto-Travel va încerca pe parcursul următoarelor luni o prezentare a acestor orașe și mai ales a programelor cu care acestea speră să câștige competiția. Dosarele de candidatură ale finaliștilor (dar și ale celorlalte orașe) pot fi consulate pe site-ul dedicat. Vom cere și punctul de vedere al fiecărei echipe, este important de văzut care sunt în opinia lor punctele forte ale contracandidatelor.
Până atunci însă, iată care sunt logo-urile și sloganurile cu care aceste orașe speră să câștige competiția.
![]()
![]()
![]()
![]()
Echipa Cluj 2021 - Capitală Culturală Europeană a postat pe pagina sa de facebook un mesaj din care nu au lipsit mulțumirile față de toți cei implicați în proiect: ”Mulțumim sutelor de clujeni care s-au implicat în pregătirea acestei candidaturi și operatorilor culturali (sectorul independent și instituții de cultură) care au pus umărul la elaborarea programului artistic. Mulțumim, de asemenea, administrației locale și județene pentru că a oferit sectorului cultural libertatea de a decide prioritățile culturale ale municipiului Cluj-Napoca, devenite parte a conținutului dosarului de candidatură. Mulțumim mediului universitar clujean pentru expertiza pusă la dispoziție și sprijinul necondiționat acordat pe parcursul acestui proces. Nu în ultimul rând, mulțumim sponsorilor, companii locale sau regionale, fără de care pregătirea candidaturii orașului nostru ar fi fost mult mai greu de realizat.”
![]()
Timișorenii au fost ceva mai rezervați, pe pagina oficială Timișoara 2021 au precizat scurt: ”#Timișoara a trecut în faza finală a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii! Vă mulțumim tuturor, keep on shining!”
![]()
Conform Deciziei Nr.445/2014/UE a Parlamentului European și al Consiliului Europei, din data de 16 aprilie 2014 (ce poate fi consultat în limba română aici) care stabilește cadrul legislativ și nominalizează statele care au vor desemna pe baza unor competiții interne pentru perioada 2020-2033, în anul 2021 alături de România și Grecia ar putea exista și un al treilea oraș desemnat CCE dintre orașele țărilor candidate și al potențialilor candidați.
Următoarea etapă în calendarul selecției va fi la finalul anului 2016, când competiția internă se va încheia și România va avea orașul desemnat drept CCE. Până atunci însă, cele patru orașe candidate, vor trebui să-și completeze și să-și revizuiască candidaturile.
În cei 30 de ani, din anul 1985 și până în prezent (2015 inclusiv), nu mai puțin de 52 de orașe europene din 27 de țări au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Programul este derulat de Comisia Europeană și a fost inițiat de ministrul grec al culturii din 1985, doamna Melina Mercouri. Până în anul 1999 acest statul a fost deținut de câte un oraș desemnat de către Comisia Europeană la propunerea țărilor respective. O turnură importantă în derularea proiectului a avut loc în anul 2000 când nu mai puțin de 9 orașe din tot atâtea țări au avut acest statut. Începând cu anul 2007, au fost desemnate câte două orașe candidate, câte unul din Europa de Vest și respectiv Europa de Est. Sibiul este singurul oraș românesc care a avut statutul de Capitală Culturală Europeană în 2007, împreună cu Luxembourg. În acest an, Capitale Culturale Europene sunt Mons (Belgia) și Plzen (Cehia). Sunt deja desemnate capitalele culturale europene pentru următorii ani: Donostia-San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia) în 2016; Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) în 2017; Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta) în 2018; respectiv Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) în 2019.
Evident, fiecare dintre noi putem avea un punct de vedere mai mult sau mai puțin subiectiv vis-a-vis de fiecare dintre orașele candidate. Putem aduce argumente solide în susținerea acestui punct de vedere. Argumente ce pot viza aspecte ce țin de felul în care arată orașele respective, de ponderea obiectivelor turistice, a monumentelor istorice sau de ponderea evenimentelor culturale. Însă ceea ce contează cu adevărat este calitatea proiectului ce urmează a fi implementat în cazul în care orașul respectiv va fi desemnat drept CCE. Cu astfel de proiecte s-au prezentat în fața juriului fiecare oraș candidat, iar alegerea s-a făcut ținând cont de proiectele propuse.
Sunt sigur că în perioada următoare vor fi făcute diferite analize atât în cazul celor patru orașe care au fost invitate să-și completeze și să-și revizuiască candidaturile (formulare ușor birocratică dar care înseamnă de fapt calificarea acestora în etapa finală de selecție), cât mai ales în cazul celorlalte 10 orașe eliminate. Sunt câteva eșecuri răsunătoare care vor trebui explicate. Este cunoscut cazul Craiovei, care și-a lansat candidatura cu surle și trâmbițe taman în buricul Europei, la Bruxelles. De asemenea și eșecul Iașului, al Aradului, Târgu-Mureșului sau al Brașovului este demn de analizat. Cu tot respectul, cred că Bacăul, Brăila, Sf.Gheorghe sau Suceava nu aveau nicio șansă.
O primă analiză destul de obiectivă asupra fiecărui oraș candidat a fost realizată de publicația Special Arad. Spun obiectivă pentru că, deși este realizată de o publicație dintr-unul din orașele candidate, nota acordată de redactori propriului oraș este de doar 6,6.
Nu se poate să nu remarci faptul că Transilvania (în sens larg, cu Banatul, Crișana și Maramureșul) este bine reprezentată. Trei dintre finaliste sunt din Transilvania, doar capitala României este ”de dincolo de Carpați”.
Fără a avea pretenția de a realiza o analiză completă a dosarelor de candidatură a celor patru orașe intrate în finala competiției interne, blogul Foto-Travel va încerca pe parcursul următoarelor luni o prezentare a acestor orașe și mai ales a programelor cu care acestea speră să câștige competiția. Dosarele de candidatură ale finaliștilor (dar și ale celorlalte orașe) pot fi consulate pe site-ul dedicat. Vom cere și punctul de vedere al fiecărei echipe, este important de văzut care sunt în opinia lor punctele forte ale contracandidatelor.
Până atunci însă, iată care sunt logo-urile și sloganurile cu care aceste orașe speră să câștige competiția.
- Baia Mare - Cultura ospitalității
- ”Ospitalitatea este un concept care include esența valorilor europene: interculturalitate, deschidere către schimbul liber de idei, tradiții și cunoștințe, integrarea armonioasă a tuturor grupurilor și audiențelor într-un cadru generos și primitor.”
- București - orașul in-vizibil. Cultura îți dezvăluie orașul.
- ”Conceptul și programul București 2021 privește spre orașul pierdut și regăsit, spre periferii - înăuntrul și în afara lor, spre micro-universurile create de locuitorii săi.”
- Cluj-Napoca - Servus. East of Weast.
- ”Prin ”Servus” clujenii îi îndeamnă pe oaspeții lor de pretutindeni să nu se simtă stingheri, să se considere acasă, fiindcă li se va spune la dispoziție tot ceea ce au gazdele mai bun, după cum cer legile nescrise ale ospeției. De aceea Servus face parte nu numai din istoria noastră comună europeană, ci și din civilizația pe care am construit-o și pe care o ducem mai departe aici, în Transilvania.”
- Timișoara - Shine Your Light. Light Up Your City.
- ”Luminează orașul prin tine imaginează o reflectare a energiei interioare și a valorilor individuale în comunitate, urmată de propagarea lor peste granițe, în spațiul european, de unde se vor întoarce îmbogățite cu sensuri noi”.
La aflarea deciziei juriului, fiecare echipă a postat pe pagina de facebook dedicată, mesaje de mulțumire pentru susținere dar și fotografii din cadrul jurizării. La cald, fiecare echipă a reacționat diferit: de la organizarea unei conferințe de presă la mesaje scurte, însă în perioada următoare vor avea loc cu siguranță analize serioase și se vor realiza strategiile pentru bătălia finală.
Primăria municipiului Baia Mare a organizat o conferință de presă în care primarul Cătălin Cherecheș a afirmat: ”Este cel mai important proiect pe care Municipiul Baia Mare îl are în următorii ani. este cel mai important proiect pentru municipiul Baia Mare din perspectivă istorică.”
![]()
Primăria municipiului Baia Mare a organizat o conferință de presă în care primarul Cătălin Cherecheș a afirmat: ”Este cel mai important proiect pe care Municipiul Baia Mare îl are în următorii ani. este cel mai important proiect pentru municipiul Baia Mare din perspectivă istorică.”
Echipa Cluj 2021 - Capitală Culturală Europeană a postat pe pagina sa de facebook un mesaj din care nu au lipsit mulțumirile față de toți cei implicați în proiect: ”Mulțumim sutelor de clujeni care s-au implicat în pregătirea acestei candidaturi și operatorilor culturali (sectorul independent și instituții de cultură) care au pus umărul la elaborarea programului artistic. Mulțumim, de asemenea, administrației locale și județene pentru că a oferit sectorului cultural libertatea de a decide prioritățile culturale ale municipiului Cluj-Napoca, devenite parte a conținutului dosarului de candidatură. Mulțumim mediului universitar clujean pentru expertiza pusă la dispoziție și sprijinul necondiționat acordat pe parcursul acestui proces. Nu în ultimul rând, mulțumim sponsorilor, companii locale sau regionale, fără de care pregătirea candidaturii orașului nostru ar fi fost mult mai greu de realizat.”
Timișorenii au fost ceva mai rezervați, pe pagina oficială Timișoara 2021 au precizat scurt: ”#Timișoara a trecut în faza finală a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii! Vă mulțumim tuturor, keep on shining!”
În fine, echipa București 2021 a postat pe pagina oficială de facebook următorul mesaj: ”Suntem emoționați să aflăm în direct această veste și s-o împărtășim cu locuitorii orașului. Acum avem și mai multe motive că se poate! Împreună pputem (re)desena Bucureștiul, orașul in-vizibil!”
![]()
Pe pagina oficială a Comisiei Europene a fost postat un comunicat în care sunt anunțate cele 4 orașe românești care luptă în etapa finală pentru acordarea statutului de Capitală Culturală Europeană.
Următoarea etapă în calendarul selecției va fi la finalul anului 2016, când competiția internă se va încheia și România va avea orașul desemnat drept CCE. Până atunci însă, cele patru orașe candidate, vor trebui să-și completeze și să-și revizuiască candidaturile.
În cei 30 de ani, din anul 1985 și până în prezent (2015 inclusiv), nu mai puțin de 52 de orașe europene din 27 de țări au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Programul este derulat de Comisia Europeană și a fost inițiat de ministrul grec al culturii din 1985, doamna Melina Mercouri. Până în anul 1999 acest statul a fost deținut de câte un oraș desemnat de către Comisia Europeană la propunerea țărilor respective. O turnură importantă în derularea proiectului a avut loc în anul 2000 când nu mai puțin de 9 orașe din tot atâtea țări au avut acest statut. Începând cu anul 2007, au fost desemnate câte două orașe candidate, câte unul din Europa de Vest și respectiv Europa de Est. Sibiul este singurul oraș românesc care a avut statutul de Capitală Culturală Europeană în 2007, împreună cu Luxembourg. În acest an, Capitale Culturale Europene sunt Mons (Belgia) și Plzen (Cehia). Sunt deja desemnate capitalele culturale europene pentru următorii ani: Donostia-San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia) în 2016; Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) în 2017; Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta) în 2018; respectiv Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia) în 2019.