Așteptat cu sufletul la gură un an de zile - cel puțin de către mine - festivalul Porolissum Fest, ajuns la a V-a ediție, a debutat, la fel ca și în cazul edițiilor precedente cu o veritabilă lecție de istorie în aer liber. De data aceasta a fost vorba despre o drumeție pe Măgura Moigradului, acolo unde exista în antichitate antica fortificație dacică Porolisso - nume preluat apoi de către romani și transformat în Porolissum. Ghidul nostru a fost dr. Horea Pop - cercetător în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.
![]()
Am decis să particip și în acest an la excursie, nu pentru că n-am mai urcat pe Măgura Moigradului, ci pentru că am vrut să aflu de la un specialist, de la un istoric, povestea acelei cetăți dacice. Și, vă asigur, Horea Pop este un povestitor desăvârșit. Un alt motiv pentru care am ales să particip la această excursie este acela că, proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” pe care l-am lansat de curând împreună cu Cezar Fodoca și Marius Criste, tocmai asta își propune: să ajungă în locurile spectaculoase din județ. Și dacă vreți, un al treilea motiv a fost acela că blogul Foto-Travel este partener al acestei ediții a Porolissum Fest.
La ora fixată de organizatori, am sosit împreună cu Cezar Fodoca și nepotul meu Alexandru Blaga la baza Măgurii Moigradului, aproape de pensiunea Casa Romană. Aici se strânseseră deja mai mulți excursioniști, adulți, tineri și copii. Pe unii i-am mai văzut și la edițiile anterioare - sunt abonați la festival; pe alții i-am văzut acum pentru prima dată. Sunt și sălăjeni dar și veniți de departe special pentru festival. Faptul că există aproape de Complexul Arheologic Porolissum o pensiune turistică - mă refer aici la Casa Romană, a dus la creșterea numărului turiștilor care vin de departe pentru festival.
După ”sfertul academic” - meteahnă veche românească, am pornit la drum nu înainte de primele informații oferite de istoricul Horea Pop, ghidul nostru de astăzi. Astfel am aflat că Măgura Moigradului la fel ca și Dealul Citera sau alte culmi din zonă sunt rezultatul erupțiilor vulcanice care au ”spart” lanțul munților Meseș creând trecătoarea cunoscută sub numele de ”Poarta Meseșană”. Înălțimea apreciabilă și situația strategică a Măgurii Moigradului, au făcut ca în timp aici să se înființeze una dintre cetățile dacice importante, cea mai mare din Dacia după spusele ghidului.
![]()
![]()
Urcăm pe drumul amenajat de cei care exploatează astăzi cariera care a ”mușcat” adânc dintr-unul dintre versanți - piatra de aici fiind una dintre cele mai bune pentru construcții din întreaga zonă. Când dăm de câte un petec de umbră, Horea care este atent la efortul excursioniștilor, se oprește și reia lecția de istorie. Ne spune că nu vom ajunge chiar pe platou, acolo unde a fost cetatea Porolisso din cauza vegetației abundente. Mai aflăm că la început, culmea Măgurii era folosită ca și loc sacru, aici arheologii au descoperit zeci de urne de incinerare. Așezarea dacică era jos, la poalele dealului pe care-l escaladăm acum. Nu se știe exact de ce, dacii aleg să urce pe Măgură și să întemeieze o cetate care avea să devină una dintre cele mai mari și mai importante. Să fi simțit pericolul iminent pe care-l reprezenta Imperiul Roman aflat în expansiune? Sau să se fi refugiat din calea barbarilor? Cert este că, potrivit arheologilor, aici a existat o cetate a căror fortificații din lemn nu se mai văd. Culmea Moigradului oferă o vedere spectaculoasă de jur împrejur, până departe pe Măgura Șimleului acolo unde se presupune că se afla antica Dacidava.
![]()
![]()
În timp ce cu urechea eram atent la explicațiile specialistului, împreună cu Cezar încercam să facem o panoramă a zonei. Proiectul nostru, ”Hoinar prin Sălaj” și-a propus să valorifice toate aceste imagini panoramice spectaculoase. Este posibil ca la un moment dat să avem chiar și o expoziție făcută doar cu panorame. Așa că încercăm să nu pierdem nicio oportunitate. De asemenea Natura este foarte generoasă, ne oferă mereu prilejul de a fotografia fie flori de câmp fie un fluture zburdalnic care nu vrea să-și deschidă aripile.
![]()
Ajungem sus, pe platou dar decidem să nu ne aventurăm mai departe din cauza vegetației abundente crescută aici. Horea ne dă ultimele explicații, a venit pregătit și înarmat cu tot felul de cărți și pliante. Lumea se strânge roată în jurul lui și este atentă la explicații. Dacă tot au urcat până aici, dincolo de frumusețea peisajului sunt interesați și de istorie. Printre excursioniști sunt și doi colegi de breaslă cu Horea, am înțeles că au venit tocmai de la Deva, special pentru festival. Cei trei au un dialog științific, ca între istorici pasionați. Moment în care restul participanților își îndreaptă atenția spre spectacolul Naturii.
![]()
![]()
![]()
Revenim pe același drum la punctul de plecare, iar de aici o parte a grupului se va reuni în tabără, în fața porții castrului. Aici e agitație mare, se montează scena, se fac ultimele pregătiri. Deja încep să vină reenactorii, cei care vor ține publicul cu sufletul la gură. Se anunță o ediție a Porolissum Fest cum n-a mai fost încă. Sunt toate premisele să fie așa, drumul este bun, timpul este frumos.
![]()
![]()
În timp ce stau de vorbă cu prieteni vechi, membri în trupele de reenactment, o parte dintre excursioniști participă la un concurs de cultură generală. Sunt 4 copii curajoși și doi adulți. Copiii se află la egalitate după ce răspund la cele 10 întrebări, așa că juriul format din doamna Sanda Băcueț și domnul Horea Pop decid să le mai dea un test suplimentar cu 4 întrebări. Astfel reușesc să-i departajeze pe copii și să le acorde premiile constând în diplome și obiecte cu specific roman sau dacic: brățări, medalioane sau monede. Copiii, ca orice copii care câștigă un concurs sunt bucuroși. Nepotul meu, Alexandru Blaga - un pasionat de istoria Imperiului Roman și un colaborator al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, a obținut locul III de care este foarte mândru. Orgolios din fire, nu se abține să-i ”reproșeze” lui Horea Pop faptul că au fost prea multe întrebări despre daci și mai puține despre romani...
![]()
![]()
Din păcate, n-am reușit să particip la evenimentele anunțate pentru sera primei zile a Porolissum Fest. În schim, am fost reprezentat de Alexandru Blaga, care ”mi-a făcut în ciudă” postând pe facebook imagini spectaculoase cu tragerile de noapte. Mă voi revanșa însă a doua zi, când voi lua parte la toate activitățile celei de a V-a ediții a Porolissum Fest. Până la o nouă relatare, vă salut în spirit roman: Ave Porolissum!
Am decis să particip și în acest an la excursie, nu pentru că n-am mai urcat pe Măgura Moigradului, ci pentru că am vrut să aflu de la un specialist, de la un istoric, povestea acelei cetăți dacice. Și, vă asigur, Horea Pop este un povestitor desăvârșit. Un alt motiv pentru care am ales să particip la această excursie este acela că, proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” pe care l-am lansat de curând împreună cu Cezar Fodoca și Marius Criste, tocmai asta își propune: să ajungă în locurile spectaculoase din județ. Și dacă vreți, un al treilea motiv a fost acela că blogul Foto-Travel este partener al acestei ediții a Porolissum Fest.
 |
| Hoinarii Mirel Matyas și Cezar Fodoca |
 |
| Pensiunea Casa Romană |
 |
| istoricul Horea Pop un ghid desăvârșit |
Urcăm pe drumul amenajat de cei care exploatează astăzi cariera care a ”mușcat” adânc dintr-unul dintre versanți - piatra de aici fiind una dintre cele mai bune pentru construcții din întreaga zonă. Când dăm de câte un petec de umbră, Horea care este atent la efortul excursioniștilor, se oprește și reia lecția de istorie. Ne spune că nu vom ajunge chiar pe platou, acolo unde a fost cetatea Porolisso din cauza vegetației abundente. Mai aflăm că la început, culmea Măgurii era folosită ca și loc sacru, aici arheologii au descoperit zeci de urne de incinerare. Așezarea dacică era jos, la poalele dealului pe care-l escaladăm acum. Nu se știe exact de ce, dacii aleg să urce pe Măgură și să întemeieze o cetate care avea să devină una dintre cele mai mari și mai importante. Să fi simțit pericolul iminent pe care-l reprezenta Imperiul Roman aflat în expansiune? Sau să se fi refugiat din calea barbarilor? Cert este că, potrivit arheologilor, aici a existat o cetate a căror fortificații din lemn nu se mai văd. Culmea Moigradului oferă o vedere spectaculoasă de jur împrejur, până departe pe Măgura Șimleului acolo unde se presupune că se afla antica Dacidava.
În timp ce cu urechea eram atent la explicațiile specialistului, împreună cu Cezar încercam să facem o panoramă a zonei. Proiectul nostru, ”Hoinar prin Sălaj” și-a propus să valorifice toate aceste imagini panoramice spectaculoase. Este posibil ca la un moment dat să avem chiar și o expoziție făcută doar cu panorame. Așa că încercăm să nu pierdem nicio oportunitate. De asemenea Natura este foarte generoasă, ne oferă mereu prilejul de a fotografia fie flori de câmp fie un fluture zburdalnic care nu vrea să-și deschidă aripile.
Ajungem sus, pe platou dar decidem să nu ne aventurăm mai departe din cauza vegetației abundente crescută aici. Horea ne dă ultimele explicații, a venit pregătit și înarmat cu tot felul de cărți și pliante. Lumea se strânge roată în jurul lui și este atentă la explicații. Dacă tot au urcat până aici, dincolo de frumusețea peisajului sunt interesați și de istorie. Printre excursioniști sunt și doi colegi de breaslă cu Horea, am înțeles că au venit tocmai de la Deva, special pentru festival. Cei trei au un dialog științific, ca între istorici pasionați. Moment în care restul participanților își îndreaptă atenția spre spectacolul Naturii.
Revenim pe același drum la punctul de plecare, iar de aici o parte a grupului se va reuni în tabără, în fața porții castrului. Aici e agitație mare, se montează scena, se fac ultimele pregătiri. Deja încep să vină reenactorii, cei care vor ține publicul cu sufletul la gură. Se anunță o ediție a Porolissum Fest cum n-a mai fost încă. Sunt toate premisele să fie așa, drumul este bun, timpul este frumos.
În timp ce stau de vorbă cu prieteni vechi, membri în trupele de reenactment, o parte dintre excursioniști participă la un concurs de cultură generală. Sunt 4 copii curajoși și doi adulți. Copiii se află la egalitate după ce răspund la cele 10 întrebări, așa că juriul format din doamna Sanda Băcueț și domnul Horea Pop decid să le mai dea un test suplimentar cu 4 întrebări. Astfel reușesc să-i departajeze pe copii și să le acorde premiile constând în diplome și obiecte cu specific roman sau dacic: brățări, medalioane sau monede. Copiii, ca orice copii care câștigă un concurs sunt bucuroși. Nepotul meu, Alexandru Blaga - un pasionat de istoria Imperiului Roman și un colaborator al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, a obținut locul III de care este foarte mândru. Orgolios din fire, nu se abține să-i ”reproșeze” lui Horea Pop faptul că au fost prea multe întrebări despre daci și mai puține despre romani...
 |
| Alexandru Blaga și istoricul Horea Pop |
 |
| Împreună cu Alexandru Blaga - nepotul meu și cu istoricul Horea Pop |
Din păcate, n-am reușit să particip la evenimentele anunțate pentru sera primei zile a Porolissum Fest. În schim, am fost reprezentat de Alexandru Blaga, care ”mi-a făcut în ciudă” postând pe facebook imagini spectaculoase cu tragerile de noapte. Mă voi revanșa însă a doua zi, când voi lua parte la toate activitățile celei de a V-a ediții a Porolissum Fest. Până la o nouă relatare, vă salut în spirit roman: Ave Porolissum!