Ca în fiecare an, începutul lunii august găsește Zalăul în sărbătoare. Sunt Zilele Zalăului – o serie de evenimente cultural distractive, pentru toate gusturile, care reușesc să-i scoată din casă pe zălăuani. Nu voi insista asupra calității acestor evenimente, gusturile nu se discută, important este că cel puțin o dată pe an oamenii se simt bine, ies din case pentru a socializa în mioriticul stil românesc, cum altfel decât cu mici și bere. Centrul orașului se umple până la refuz de petrecăreți de toate vârstele. Evenimentul a fost importat și peste ocean, în Statele Unite ale Americii, acolo unde în zona metropolitană Chicago există o numeroasă comunitate de români, mulți dintre ei originari din Zalău sau Sălaj. Puțini știu însă care e semnificația acestei zile, de ce se organizează Zilele Zalăului la început de august.
![]()
Pe 1 august 1473, în urmă cu 542 de ani, Matia Corvin, regele Ungariei și Boemiei, a declarat Zalăul pentru prima dată oraș-târg, oppidum Zilah, privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului și-i conferea dreptul de comerț liber cu toată țara. Atestarea documentară a localității este însă mult mai veche, pe la 1200 apare în Gesta Hungarorum cronica lui Anonimus, notarul regelui Béla I al Ungariei.
 |
| Regele Matia Corvin în cronica ilustrată a lui Johannes Thurocz (cca 1488) |
 |
| Zalăul pe harta Iosefină a Transilvaniei |
Și ca de fiecare dată în ultimii 10 ani, prestigioasa revistă de cultură ”Caiete Silvane”– printre puținele care au rezistat timpului într-o societate din ce în ce mai potrivnică actului cultural – scoate un număr special dedicat Zalăului. Așa se întâmplă și acum, cel de-al 126 număr al revistei este unul special, dedicat aproape în întregime istoriei orașului Zalău. Se intitulează sugestiv ”Zalău 542 Zilah”– denumirea orașului în limbile română și maghiară și cei 543 de ani de la prima atestare documentară. Pe coperta a 2-a, apare mențiunea ”număr realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Zalău, cu ocazia Zilelor Orașului (31 iulie – 2 august).
![]()
Și sumarul este unul în ton cu evenimentul căruia îi este adresat. După clasicul și necesarul mesaj al primarului Radu Căpîlnașiu, urmează o serie de articole ce-i poartă pe cititori prin istoria orașului. Materialele sunt semnate de nume cunoscute ale istoriei și culturii sălăjene cum ar fi Dan Culic și Marin Pop – cercetători la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău; Grațian Mărcuș, László László– profesor de istorie la Colegiul Național ”Silvania” Zalău; Dănuț Pop – director al Arhivelor Statului, filiala Sălaj; Szabó Attila– critic de artă sau Györfi-Deák György– scriitor.
Materialele ce poartă semnăturile acestora sunt pagini de istorie ale orașului de la epoca medievală: Dan Culic – ”Preludiu la istoria medievală a Zalăului”, p.2-3 și Grațian Mărcuș - ”Relațiile luiMihai Viteazul cu orașul Zalău”, p.4-7; la epoca modernă: László László – ”Iuliu Maniu absolvent alcolegiului din Zalău, acum 125 de ani”, p.20-22, respectiv Marin Pop – ”Evenimente culturale și sociale în primuldeceniu după Marea Unire în Zalău”, p.23-30. Sumarul acestui număr special cuprinde și memorii: Coriolan Codreanu – ”Amintiridin linia întâi. Al Doilea Război Mondial, Campania din Est (22 iunie 1940-23august 1944)”, p.31-33; sau evocări ale unor personalități cum ar fi Teofil Dreptate – general de brigadă în rezervă și președintele Asociației Veteranilor de Război, filiala Sălaj (în articolul ”TeofilDreptate la venerabila vârstă de 92 de ani”, semnat de Marin Pop, p.34-38), Gáspár Attila – profesor și om de cultură, promotor al culturii și muzicii tradiționale maghiare (în articolul ”Profesorul Gáspár Attila”, semnat de Szábo Attila, p.39-41).
Sunt evocate de asemenea personalități ale culturii sălăjene care din păcate nu mai sunt azi printre noi: Alexandru V.Matei – regretatul istoric, fost director al Muzeului Județean (în articolul ”In memoriam Alexandru V.Matei (1950-2010)”, semnat Daniela marcu-Istrate, p.42-43) sau Doru E.Goron (în articolul ”In memoriam Doru E.Goron (1955-2005)”, semnat de Dănuț Pop, p.44-46).
Revista se încheie cu articolul semnat d ecolaboratorul permanent Györfi-Deák György, care continuă seria ”Spicuirilor Sălăjene” cu cel de-a patrulea episod intitulat ”Un iluminist sălăjean”și dedicat lui Gyarmathi Sámuel (1751-1830) renumit profesor, medic și filolog. Între anii 1800 – 1810 a condus destinele Colegiului Reformat din Zalău, azi Colegiul Național ”Silvania”.
Am lăsat intenționat la sfârșit articolele cu care am debutat în revista ”Caiete Silvane”. Mă simt onorat că trei dintre materialele pe care le-am scris în ultimii ani, ce se înscriu în preocupările mele de redescoperire a istoriei județului Sălaj, au fost publicate în ”Caiete Silvane”. Aceste materiale sunt:
- Considerații asupra stemei orașului Zalău - material scris împreună cu jurnalistul Mureșan Daniel. Studiul pornește de la nevoia de a aduce stema (în varianta ei originală) pe fațada Clădirii Transilvania. Argumentele în sprijinul acestei nevoi țin de perpetuarea imaginii Arhanghelului Mihail pe variantele cunoscute ale stemei orașului. Articolul de față a apărut într-o variantă puțin modificată, pe blogul Foto-Travel în data de 10 martie 2015 și în cotidianul Magazin Sălăjean, ediția din 10 martie 2015.
- Comoara din Zalău - este o variantă simplificată a articolului cu același nume publicat pentru prima dată pe blogul Foto-Travelîn noiembrie 2013, fiind unul dintre cele mai vizualizate articole de pe blog. Materialul de față descrie ”comoara” constând în carte veche ce se află în fosta bibliotecă a Colegiului Reformat Wesselényi, azi Colegiul Național ”Silvania” din Zalău. Articolul original a apărut și în cotidianul Magazin Sălăjean din 15 noiembrie 2013;
- Szilágy / Szilágyság - cel mai vechi ziar din Sălaj - este titlul celui de al treilea articol apărut în Caiete Silvane nr.126. Este vorba despre istoria primului ziar (de limbă maghiară) apărut în Sălaj. ca și în cazul celorlalte două materiale și acesta a fost publicat inițial pe blogul Foto-Travelîn data de 5 februarie 2015 și ulterior în cotidianul Magazin Sălăjean, ediția din 6 februarie 2015.
Revista ”Caiete Silvane” se găsește la chioșcurile de difuzare a presei de unde poate fi achiziționată cu modicul preț de 4 lei. Iar cei obișnuiți cu varianta electronică, pot citi articolele acestui număr special pe site-ul revistei.
![]()
