România a avut, până în urmă cu 25 de ani, un sistem feroviar ce reușea să acopere aproape toate zonele țării fie că era vorba de cale ferată cu ecartament normal sau cu ecartament îngust. Dacă alte țări au știut să-și conserve calea ferată cu ecartament îngust, ce este astăzi folosită mai mult în scopuri turistice, în România lucrurile au stat cu totul altfel. Au fost scoase din funcțiune multe sectoare de cale ferată îngustă din lipsă de rentabilitate economică, însă mai nimeni nu s-a gândit la potențialul turistic al acestora. Lăsate de izbeliște, multe sectoare au fost vandalizate, altele pur și simplu au dispărut fiind vândute la fier vechi. Iată însă că tot mai multe proiecte au ca scop tocmai salvarea, a ceea ce se mai poate, din aceste sectoare de cale ferată și înscrierea lor în circuitul turistic.
![]()
Trenurile de marfă, de călători sau combinate, care circulă pe linii cu ecartament îngust, în special în zonele montane, sunt cunoscute sub numele de ”Mocăniță”. Probabil pentru că unul dintre aceste tronsoane, parcurge Munții Apuseni - acolo unde localnicilor li se mai spune ”mocani”. Pe lângă Mocănița ce traversează Munții Apuseni și leagă Turda de Abrud, pe teritoriul României au mai circulat alte câteva: cea de pe Valea Vaserului din județul Maramureș care merge din Vișeul de Sus până la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina; calea ferată îngustă de pe Valea Hârtibaciului între Sibiu și Agnita; sau cea cunoscută sub numele de Mocănița Transilvaniei - ce lega orașul Târgu Mureș de Sovata, Miheșu de Câmpie sau Viile Tecii. O colecție de hărți ale tronsoanelor de cale ferată îngustă pot fi găsite aici.
M-am bucurat ori de câte ori am auzit de diverse proiecte care și-au propus reabilitarea anumitor tronsoane sau redeschiderea altora în scop turistic. Este cunoscut exemplul celebrei Măcănițe de pe Valea Vaserului, care datorită unei promovări intense a devenit o veritabilă atracție turistică. Poate inspirați de acest succes, încep să apară mai multe inițiative similare. Despre una dintre aceste inițiative am aflat în ultimele zile și despre asta vrea să scriu în cele ce urmează.
Puțină istorie:
Înainte de Unirea de la 1918, când Transilvania era parte componentă a Austro-Ungariei, în bazinul Mureșului a fost construită în perioada 1912-1914 o cale ferată cu ecartament îngust pentru a conecta centrul regiunii, orașul Târgu Mureș cu localitățile importante din jur. Existau trei tronsoane: Târgu Mureș - Sovata, Târgu Mureș - Band - Miheșu de Câmpie și respectiv Târgu Mureș - Band - Viile Tecii. Guvernanții de atunci foloseau aceste linii atât pentru transportul de marfă cât și pentru cel de călători. ”Construcția căii ferate din Câmpia Transilvaniei a fost o adevărată provocare inginerească. Astfel pentru a depăși dealuri cu înălțimi de peste 500 m, s-a apelat la curbe cu rază mică și diferență de nivel de câțiva zeci de metri. O astfel de realizare este și ”potcoava” dintre localitățile Comlod și Ocnița” - scriu pe pagina de Facebook Mocănița Transilvaniei cei trei tineri Cristi Moldovan, Cristian Silași și Daniel Oltean care au creat pagina respectivă din dorința de a promova și de salva traseul mocăniței.
După Primul Război Mondial, odată cu intrarea Transilvaniei în componența României, guvernul român moștenește și infrastructura feroviară din Transilvania. În 1940, odată cu cedarea Ardealului de Nord, Ungaria intră din nou în posesia căilor ferate din teritoriul anexat. Statul maghiar prelungește calea ferată până la Lechința din motive strategice. Astfel, orașul Târgu Mureș era legat de Budapesta prin intermediul căilor ferate.
Mocănița din Transilvania funcționează până în 1995, rentabilitatea acesteia depinzând de transportul de sfeclă de zahăr la fabricile din Lechința și Târgu Mureș. În acest an circulația este suspendată, compania se sparge în mai multe bucăți. În 2010, SAAF (Societatea de Administrare a Activelor Feroviare) și STF (Societatea de Turism Feroviar), concesionează aceste tronsoane unui om de afaceri din Târgu Mureș pentru a o folosi în scopuri turistice. A urmat ceea ce știm cu toții: multe tronsoane de cale ferată au intrat oficial în conservare, însă în realitate au fost pur și simplu jefuite. Din cei 110 km de cale ferată îngustă, au mai rămas doar 35 km.
O șansă pentru Mocănița Transilvaniei
Există și o parte frumoasă a poveștii. Trei tineri bistrițeni (acum clujeni de adopție) au deschis pagina de Facebook Mocănița Transilvaniei în septembrie 2014. Au aflat toată povestea chiar înainte de a se ridica și ultimul tronson, ceea ce a mai rămas din calea ferată. Cristi Moldovan, Cristian Silași și Daniel Oltean au făcut tot ceea ce au putut pentru a stopa fenomenul. Au reușit. Prin intermediul rețelelor de socializare au făcut cunoscută Mocănița Transilvaniei (brandul le aparține) în lume. Au realizat și un film de 5 minute ce poate fi vizualizat atât pe pagina de facebook cât și direct pe Youtube.
”Încercăm să arătăm că se poate face și altceva decât să distrugi, că locul are un potențial uriaș și că e păcat să dai de pământ cu o istorie fascinantă de 100 de ani. Ne dorim să găsim o cale legală prin care ridicarea liniei și vinderea locomotivelor și a materialului rulant să nu fie posibilă” - spune încrezător Cristi Moldovan.
Linia de cale ferată cu ecartament îngust, adică cei 35 de kilometri cât au mai rămas, este administrată de Cristian Răspopa prin intermediul SC Indormur Exim SRL din Târgu Mureș. Pentru a face posibilă din nou circulația Mocăniței Transilvaniei, au fost înlocuite unele traverse, au fost completate șuruburile de prindere, vegetația a fost curățată. Acum se poate circula în condiții de siguranță cu o viteză de 20 km/h. O viteză tocmai bună pentru a admira frumusețea peisajului.
Momentan funcționează două locomotive. Una cu abur, de fabricație poloneză, datând din 1949 și o locomotivă diesel cumpărată tot din străinătate. Celelalte locomotive din depou, fie au fost ”valorificate” fie sunt defecte. Turiștii beneficiază de două vagoane închise reabilitate acum câțiva ani dar și de două vagoane deschise. Alte două vagoane deschise sunt în construcție
Mocănița Transilvaniei pufăie din nou!
Prima excursie cu Mocănița Transilvaniei a avut loc în luna octombrie 2014, feedback-ul fiind unul pozitiv. 40 de persoane au avut parte de o călătorie autentică, printr-un ținut mirific. ”Traseul te poartă în zone rurale autentice, peisaje sălbatice în care te poți întâlni cu fazani și căprioare la tot pasul. Sunt 5 kilometri prin pădure unde vegetația se arcuiește peste calea ferată formând un soi de tunel. Ne putem ori la stână pentru a mânca un balmoș ori în livadă pentru o alimentare cu mere.” - descrie Cristi Moldovan acea experiență.
Acum, că se apropie mini-vacanța de 1 Mai, cei care doresc o altfel de experiență, sunt așteptați în gările Teaca (județul Bistița Năsăud) și Râciu (județul Mureș) de unde vor porni cele două garnituri.
![]()
Trenurile de marfă, de călători sau combinate, care circulă pe linii cu ecartament îngust, în special în zonele montane, sunt cunoscute sub numele de ”Mocăniță”. Probabil pentru că unul dintre aceste tronsoane, parcurge Munții Apuseni - acolo unde localnicilor li se mai spune ”mocani”. Pe lângă Mocănița ce traversează Munții Apuseni și leagă Turda de Abrud, pe teritoriul României au mai circulat alte câteva: cea de pe Valea Vaserului din județul Maramureș care merge din Vișeul de Sus până la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina; calea ferată îngustă de pe Valea Hârtibaciului între Sibiu și Agnita; sau cea cunoscută sub numele de Mocănița Transilvaniei - ce lega orașul Târgu Mureș de Sovata, Miheșu de Câmpie sau Viile Tecii. O colecție de hărți ale tronsoanelor de cale ferată îngustă pot fi găsite aici.
M-am bucurat ori de câte ori am auzit de diverse proiecte care și-au propus reabilitarea anumitor tronsoane sau redeschiderea altora în scop turistic. Este cunoscut exemplul celebrei Măcănițe de pe Valea Vaserului, care datorită unei promovări intense a devenit o veritabilă atracție turistică. Poate inspirați de acest succes, încep să apară mai multe inițiative similare. Despre una dintre aceste inițiative am aflat în ultimele zile și despre asta vrea să scriu în cele ce urmează.
Puțină istorie:
Înainte de Unirea de la 1918, când Transilvania era parte componentă a Austro-Ungariei, în bazinul Mureșului a fost construită în perioada 1912-1914 o cale ferată cu ecartament îngust pentru a conecta centrul regiunii, orașul Târgu Mureș cu localitățile importante din jur. Existau trei tronsoane: Târgu Mureș - Sovata, Târgu Mureș - Band - Miheșu de Câmpie și respectiv Târgu Mureș - Band - Viile Tecii. Guvernanții de atunci foloseau aceste linii atât pentru transportul de marfă cât și pentru cel de călători. ”Construcția căii ferate din Câmpia Transilvaniei a fost o adevărată provocare inginerească. Astfel pentru a depăși dealuri cu înălțimi de peste 500 m, s-a apelat la curbe cu rază mică și diferență de nivel de câțiva zeci de metri. O astfel de realizare este și ”potcoava” dintre localitățile Comlod și Ocnița” - scriu pe pagina de Facebook Mocănița Transilvaniei cei trei tineri Cristi Moldovan, Cristian Silași și Daniel Oltean care au creat pagina respectivă din dorința de a promova și de salva traseul mocăniței.
 |
| ”Potcoava” Comlod - Ocnița. Sursa foto aici |
 |
| Locomotiva cu abur. Sursa foto aici |
Mocănița din Transilvania funcționează până în 1995, rentabilitatea acesteia depinzând de transportul de sfeclă de zahăr la fabricile din Lechința și Târgu Mureș. În acest an circulația este suspendată, compania se sparge în mai multe bucăți. În 2010, SAAF (Societatea de Administrare a Activelor Feroviare) și STF (Societatea de Turism Feroviar), concesionează aceste tronsoane unui om de afaceri din Târgu Mureș pentru a o folosi în scopuri turistice. A urmat ceea ce știm cu toții: multe tronsoane de cale ferată au intrat oficial în conservare, însă în realitate au fost pur și simplu jefuite. Din cei 110 km de cale ferată îngustă, au mai rămas doar 35 km.
 |
| Mocănița trecând ”podul celor trei poduri” peste Mureș. Sursa foto aici |
Există și o parte frumoasă a poveștii. Trei tineri bistrițeni (acum clujeni de adopție) au deschis pagina de Facebook Mocănița Transilvaniei în septembrie 2014. Au aflat toată povestea chiar înainte de a se ridica și ultimul tronson, ceea ce a mai rămas din calea ferată. Cristi Moldovan, Cristian Silași și Daniel Oltean au făcut tot ceea ce au putut pentru a stopa fenomenul. Au reușit. Prin intermediul rețelelor de socializare au făcut cunoscută Mocănița Transilvaniei (brandul le aparține) în lume. Au realizat și un film de 5 minute ce poate fi vizualizat atât pe pagina de facebook cât și direct pe Youtube.
”Încercăm să arătăm că se poate face și altceva decât să distrugi, că locul are un potențial uriaș și că e păcat să dai de pământ cu o istorie fascinantă de 100 de ani. Ne dorim să găsim o cale legală prin care ridicarea liniei și vinderea locomotivelor și a materialului rulant să nu fie posibilă” - spune încrezător Cristi Moldovan.
Linia de cale ferată cu ecartament îngust, adică cei 35 de kilometri cât au mai rămas, este administrată de Cristian Răspopa prin intermediul SC Indormur Exim SRL din Târgu Mureș. Pentru a face posibilă din nou circulația Mocăniței Transilvaniei, au fost înlocuite unele traverse, au fost completate șuruburile de prindere, vegetația a fost curățată. Acum se poate circula în condiții de siguranță cu o viteză de 20 km/h. O viteză tocmai bună pentru a admira frumusețea peisajului.
 |
| Traseul Teaca - Râciu |
Mocănița Transilvaniei pufăie din nou!
Prima excursie cu Mocănița Transilvaniei a avut loc în luna octombrie 2014, feedback-ul fiind unul pozitiv. 40 de persoane au avut parte de o călătorie autentică, printr-un ținut mirific. ”Traseul te poartă în zone rurale autentice, peisaje sălbatice în care te poți întâlni cu fazani și căprioare la tot pasul. Sunt 5 kilometri prin pădure unde vegetația se arcuiește peste calea ferată formând un soi de tunel. Ne putem ori la stână pentru a mânca un balmoș ori în livadă pentru o alimentare cu mere.” - descrie Cristi Moldovan acea experiență.
 |
| Mocănița a făcut parte din peisajul rural. Sursa foto aici |
- Astfel, vineri 1 mai 2015, Mocănița Transilvaniei (trenul diesel) va parcurge traseul Teaca - Comlod și retur, cu plecare din gara Teaca la ora 11.00;
- Sâmbătă, 2 mai 2015, varianta trenului cu abur a Mocăniței Transilvaniei va parcurge traseul Rîciu - Comlod și retur, cu plecare la ora 11.00 din gara Râciu;
- Duminică, 3 mai 2015, cele două garnituri (locomotiva diesel și locomotiva cu abur) vor pleca simultan din gările Teaca și Răciu la ora 11.00, și se vor întâlni la Comlod;
Pentru oricare din cele trei zile, prețul unui bilet va fi de 30 lei. Există și un concurs de tipul ”Like & Share” ce se derulează pe Pagina de Facebook ce are ca premiu 2 bilete gratuite în oricare din cele trei zile. Câștigătorul va fi desemnat joi 29 aprilie 2015, prin intermediul site-ului random.org. Există de asemenea posibilitatea ca potențialii turiști să se înscrie direct pe pagina de facebook, completând un formular Google Forms.
Așadar, cei care vor o altfel de vacanță de 1 Mai, care vor să combine o excursie inedită printr-una dintre cele mai frumoase zone, cu experiența unei plimbări cu Mocănița, n-ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. Iar povestea dusă mai departe poate salva Mocanița Transilvaniei.
P.S.Îi mulțumesc lui Cristi Moldovan pentru informațiile furnizate și pentru acceptul de a folosi imagini publicate pe pagina de Facebook a proiectului.
Așadar, cei care vor o altfel de vacanță de 1 Mai, care vor să combine o excursie inedită printr-una dintre cele mai frumoase zone, cu experiența unei plimbări cu Mocănița, n-ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. Iar povestea dusă mai departe poate salva Mocanița Transilvaniei.
P.S.Îi mulțumesc lui Cristi Moldovan pentru informațiile furnizate și pentru acceptul de a folosi imagini publicate pe pagina de Facebook a proiectului.