Melk este un orășel cu aproximativ 6.000 de locuitori, situat pe malul Dunării la 80 de kilometri vest de Viena. Este poarta de intrare într-una dintre cele mai frumoase porțiuni ale Dunării cuprinse între Melk și Krems numită Wachau. Cei 36 de kilometri ai traseului, presărat cu peisaje pitorești și cu întinse podgorii de viță de vie sunt parte a Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 2000. Chiar dacă majoritatea turiștilor ajung la Melk pentru a vizita Abația Benedictină cu același nume, orașul ce se întinde la poalele dealului pe care este construită abația, merită vizitat pentru farmecul lui aparte.
Menționat pentru prima dată în anul 831, localitatea a devenit capitală a regiunii Marcha Orientalis în 976 când Împăratul Otto II dăruiește locul Margrafului Leopold I de Babenberg care va construi aici un magnific castel. Leopold al II-lea îi invită pe călugării benedictini în cetate în 1089. Apare și în epopeea antică germană Nibelungenlied (Cântecull Nibelungilor) din 1268 sub vechiul nume Medelike. Tocmai de aceea, poate că cel mai bun punct de a explora orașul este partea de vest, de lângă podul Sf.Leopold (Sankt Leopold Brücke). Acest pod de fier ce datează din 1937, ridicat pe locul unui vechi pod din 1897, traversează râul Melk aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. Faleza râului este amenajată pentru cicliști, iar din loc în loc, sunt indicatoare turistice care oferă în germană și engleză informații despre clădirile istorice din zonă, alături de o fotografie de epocă și un cod QR (quick response) care odată scanat te trimite direct pe site-ul oficial al orașului. De exemplu, Haus auf dem Stein a fost construită pe ruinele unui turn ce făcea parte din vechea fortificație a orașului. Chiar la intrarea în oraș, pe strada Kremser, pe fațada uneia dintre clădiri construite în stil gotic (Haus Kremser Strasse) se află o inscripție în germană ce amintește de Nibelungenlied.
Odată ce intri în oraș, vei descoperi la fiecare pas ceva interesant: fie o stradă îngustă pietruită, fie fațada vreunei clădiri, fie un detaliu de arhitectură realizat din fier forjat. Liniștea ce domnește pe străzile orașului poate părea suspectă. Aici nimeni nu strigă, nu face gălăgie și parcă și mașinile sunt mai puține. Chiar dacă accesul auto este permis aproape peste tot, orașul nu pare sufocat de mașini. Casele vechi, însă având fațade renovate, stau înșirate cuminți de-a lungul străzilor. Unele sunt clădiri istorice, există plăcuțe explicative bilingve (germană și engleză).
Există două mici piețe, însă nu în sensul clasic pe care-l înțelegem. Sunt mai degrabă niște străzi late, flancate de clădiri importante. Una dintre ele este Piața Bisericii (Kirchenplatz). Biserica este în stil neogotic, având turnul construit deasupra portalului principal. Pe unul dintre pereții laterali se află montată o placă memorială de mari dimensiuni având inscripționate numele eroilor căzuți în diferitele războaie. Alături, în Hauptplatz, se află o statuie a Sfântului Ioan de Nepomuk pe un piedestal baroc, decorat cu îngeri. Este una dintre reprezentările atipice ale Sfântului, în sensul că aici Ioan de Nepomuk ține crucea ridicată, nu ținută pe brațe ca în majoritatea statuilor.
Nu departe de aici, se află cealaltă piață a orașului: Piața Primăriei (Rathausplatz). Piața este dominată de fântâna Koloman (Kolomanibrunnen). Are forma octogonală, pe una dintre laturi se poate vedea un basorelief cu stema Abației Melk. Pe un piedestal format din patru delfini încolăciți pe gura cărora curge apa, stă statuia Sfântului Koloman, înfățișat ca un pelerin. A fost dăruită orașului în 1722 de către starețul mănăstirii, Berthold Dietmayr (1670-1739).
Față-n față cu Sf.Koloman se află clădirea Primăriei (Rathaus) ce datează din 1575 ce are pe fațadă stema orașului Melk - un leu ce ține într-o mână o cheie. O placă omagială realizată din bronz, redă figura abatelui Alexander Karl (1824-1909) care a fost timp de cinci sesiuni legislative, între 1878-1908 delegat în Parlamentul Austriac și membru al Consiliului Imperial. Ușa de la intrare realizată din lemn și cupru reprezintă o atracție în sine. Alături de primărie se află Lebzelterhaus, clădire ce datează din 1657 și care astăzi este transformată în farmacie.
De cealaltă parte a pieței, în spatele fântânii, cei care vor să rămână mai multe zile în zonă, se pot caza la Madar Café Restaurant zum Fürsten - o cafenea în stil vienez situată într-o clădire din secolul al XVI-lea care oferă și camere single sau double la prețuri avantajoase. Unde mai pui că ești la doi pași de Abația Melk, iar dacă deschizi fereastra ai o vedere superbă asupra zonei pietonale, a Primăriei și asupra fântânii Kolomanibrunnen.
Mai sunt câteva clădiri istorice în Melk, pe care vizitatorul, oricât de grăbit ar fi, nu trebuie să le rateze. Una dintre ele este vechiul oficiu poștal construit în 1792. Fațada sa este bogat decorată cu ornamente de la sfârșitul perioadei baroce. O altă clădire importantă este cea cunoscută pentru superba poartă barocă. Poarta Barocă (Barockes Tor) este opera lui Joseph Emanuel Fischer von Erlach și datează din 1730. Inițial a decorat palatul Althan-Pignatelli din Viena, fiind adusă ulterior la Melk.
În Melk vei fi surprins să găsești în câteva locuri, un fel de binocluri care redau o imagine holografică a unor elemente de arhitectură care acum nu mai există. De exemplu, Poarta Viena (Wienertor) poate fi văzută acolo unde a existat odinioară. Desigur, poți citi pe un panou informații în germană și engleză. Este de remarcat sistemul de panouri informative amplasate în locurile importante, lângă clădiri de patrimoniu. Există chiar și o rută a celor mai importante atracții turistice - Firul Roșu (Melk Der Rote Faden), care pornește de la Podul Sf. Leopold și are o lungime de 1,5 km. Trebuie doar să urmărești pietrele roșii din pavajul de pe străzile orașului. Pe site-ul oficial www.melk.gv.at poți găsi descrierea diverselor rute tematice. Interesant este faptul că există inclusiv descrierea rutelor în mai multe limbi, inclusiv în limba română (fișierul PDF se poate descărca de aici). Mai există și rutele Calea Verde (Der Grüne Pfad), Valurile Albastre (Die Blaue Welle) sau Scările de Aur (Die Golden Stiege) - toate putând fi recunoscute după culoarea pietrelor din pavaj. (informații despre aceste rute tematice, aici)
Desigur, sunt multe alte atracții turistice în micul orășel Melk, însă cea mai mare atracție rămâne Abația Benedictină Melk, ale cărei ziduri puternice se văd aproape din orice colț al orașului. Practic, la umbra zidurilor abației s-a dezvoltat orașul iar succesul turistic de care se bucură astăzi i se datorează aproape în totalitate. Iată așadar câteva motive, de a vă opri din goana pe autostrada A1 (Westautobahn) ce leagă Viena de Salzburg și de a vizita Stadt Melk.
Menționat pentru prima dată în anul 831, localitatea a devenit capitală a regiunii Marcha Orientalis în 976 când Împăratul Otto II dăruiește locul Margrafului Leopold I de Babenberg care va construi aici un magnific castel. Leopold al II-lea îi invită pe călugării benedictini în cetate în 1089. Apare și în epopeea antică germană Nibelungenlied (Cântecull Nibelungilor) din 1268 sub vechiul nume Medelike. Tocmai de aceea, poate că cel mai bun punct de a explora orașul este partea de vest, de lângă podul Sf.Leopold (Sankt Leopold Brücke). Acest pod de fier ce datează din 1937, ridicat pe locul unui vechi pod din 1897, traversează râul Melk aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. Faleza râului este amenajată pentru cicliști, iar din loc în loc, sunt indicatoare turistice care oferă în germană și engleză informații despre clădirile istorice din zonă, alături de o fotografie de epocă și un cod QR (quick response) care odată scanat te trimite direct pe site-ul oficial al orașului. De exemplu, Haus auf dem Stein a fost construită pe ruinele unui turn ce făcea parte din vechea fortificație a orașului. Chiar la intrarea în oraș, pe strada Kremser, pe fațada uneia dintre clădiri construite în stil gotic (Haus Kremser Strasse) se află o inscripție în germană ce amintește de Nibelungenlied.
Abația Melk văzută de pe malul râului Melk |
podul Sf.Leopold |
Fragment din Cântecul Nibelungilor |
Abația Melk văzută din oraș |
Există două mici piețe, însă nu în sensul clasic pe care-l înțelegem. Sunt mai degrabă niște străzi late, flancate de clădiri importante. Una dintre ele este Piața Bisericii (Kirchenplatz). Biserica este în stil neogotic, având turnul construit deasupra portalului principal. Pe unul dintre pereții laterali se află montată o placă memorială de mari dimensiuni având inscripționate numele eroilor căzuți în diferitele războaie. Alături, în Hauptplatz, se află o statuie a Sfântului Ioan de Nepomuk pe un piedestal baroc, decorat cu îngeri. Este una dintre reprezentările atipice ale Sfântului, în sensul că aici Ioan de Nepomuk ține crucea ridicată, nu ținută pe brațe ca în majoritatea statuilor.
Statuia Sf. Ioan Nepomuk și Turnul Bisericii neo-gotice |
Sfântul Ioan de Nepomuk |
Nu departe de aici, se află cealaltă piață a orașului: Piața Primăriei (Rathausplatz). Piața este dominată de fântâna Koloman (Kolomanibrunnen). Are forma octogonală, pe una dintre laturi se poate vedea un basorelief cu stema Abației Melk. Pe un piedestal format din patru delfini încolăciți pe gura cărora curge apa, stă statuia Sfântului Koloman, înfățișat ca un pelerin. A fost dăruită orașului în 1722 de către starețul mănăstirii, Berthold Dietmayr (1670-1739).
Sf.Koloman |
Rathausplatz |
Fântâna Koloman din Rathausplatz |
Stema orașului Melk pe fațada Primăriei |
Portalul Primăriei din lemn și cupru |
Detaliu de pe poarta primăriei |
Madar Cafe Restaurant zum Fürst |
Interiorul cafenelei Madar |
Ornamente în stil baroc pe fațada Poștei |
Clădirea Poștei vechi |
Barockes Tor - Poarta Barocă |
Holograme cu elemente de arhitectură care nu mai există |
Traseul ”Firul Roșu” - harta și descrierea obiectivelor |
Vedere din Abația Melk: râul Melk înainte de confluența cu Dunărea |
O parte a orașului Melk văzută de pe platforma Abației |
Râul Melk se varsă în Dunăre |