Al treilea episod al documentarului ”Noua Europă a lui Michael Palin” continuă cu vizita acestuia în Republica Moldova și România.
![]() |
| Traseul parcurs în episodul 3. Sursa foto: http://www.palinstravels.co.uk/ |
Episodul intitulat ”Estul Sălbatic”începe cu o paradă militară la Tiraspol, capitala Transnistriei – ”țară” desprinsă din Republica Moldova în urma unui conflict din anul 1992. Palin este impresionat de ceea ce vede și se declară surprins că asistă la o paradă de ziua națională a unei națiuni care nu există și a unei țări pe care n-o recunoaște nimeni. Istoria ”autoproclamatei Republici Transnistrene” (ca să folosesc un clișeu) începe după proclamarea independenței Republicii Moldova din 1991, când cei din stânga Nistrului, majoritatea slavi s-au simțit abandonați. Cu ajutorul tacit oferit de Moscova s-au desprins din Republica Moldova și se consideră independenți. În drum spre România, traversează Republica Moldova și vizitează Chișinăul. Prima impresie este aceea a unui oraș verde, cu parcuri și grădini. Asistă într-o duminică la o întâlnire a pensionarilor care dansează într-un parc în acordurile unei fanfare. Momentul este descris ca o întoarcere în timp, majoritatea celor chestionați fiind nostalgici după anii comunismului. Moldova de dincolo de Prut este percepută de Palin ca fiind cea mai săracă țară din Europa, în care cetățenii acesteia, ca să-și întrețină familiile sunt nevoiți să muncească în străinătate. Cei rămași acasă sunt, din lipsa sărăciei, pradă traficului de persoane și de droguri. Într-un sat de lângă Chișinău, asistă la un spectacol oferit de tineri cu sprijinul UNICEF pentru conștientizarea pericolelor la care sunt supuși aceștia.
Într-un alt sat liniștit din sudul Moldovei, Palin ia contact cu stilul de viață rural al locuitorilor. Este surprins să afle că majoritatea practică o agricultură de subzistență care le asigură produse proprii. Țăranii sunt sceptici în ce privește viitorul, unii sunt chiar nostalgici după vremurile trecute. Interesantă este întâlnirea lui Palin cu trupa Zdob și Zdub pe care o descrie ca o întâlnire suprarealistă între vechi și nou. Celebra trupă a venit să se întâlnească cu ”Bunica” – o țigancă bătrână, ce a devenit la rândul ei celebră în 2005 când a participat alături de formația Zdob și Zdub la Eurovision.
Următorul popas al lui Palin este în România, în nordul Moldovei. Se declară derutat de existența unei țări separate Republica Moldova și a unei regiuni, Moldova, parte a României. În același timp este plăcut impresionat de peisajul mirific. La Moldovițaadmiră superbele fresce de pe pereți, scena asediului Constantinopolului i se pare cea mai frumosă. În interiorul bisericii se minunează de frumusețea iconostasului de lemn poleit cu aur. Admiră și munca de restaurare a picturii estimată la 700 de euro / metrul pătrat. Este convins că în Noua Europă, biserica de aici va deveni un punct de atracție turistică. ![]() |
| Bustul Domnitorului Ștefan cel Mare și Biserica Mănăstirii Moldovița |
![]() |
| Asediul Constantinopolului - fresca exterioară |
![]() |
| Asediul Constantinopolului, detaliu |
În Maramureș ajunge de ziua ”tuturor sufletelor” și asistă la slujba de pomenire a morților în cimitirul unui sat. Invitat în gospodăria unui localnic, participă la o petrecere la care servește bucate tradiționale românești și bea țuică de fructe în acompaniamentul muzicii specifice locului. Vizitează apoi Săpânța, localitate celebră prin vestitul Cimitir Vesel. În concepția lui Palin, nu există un loc mai bun ca acesta în care să înveți despre suferință, plăcere și preocupările vieții din Maramureș.
![]() |
| Cimitirul Vesel de la Săpânța |
![]() |
| Motive geometrice și florale - Săpânța |
Călătorește cu trenul, tras de o locomotivă cu aburi, ce duce muncitori la o exploatație forestieră . Călătoria cu mocănița este fantastică, în timp ce el admiră peisajul desprins parcă din poveste, muncitorii joacă cărți nederanjați de prezența unui străin sau a camerei de filmat. Asistă la munca grea din pădure a muncitorilor forestieri, observând că în timp aceasta s-a modernizat și că se acordă o mai mare protecție mediului. La masa de prânzeste servit cu slănină, ”numai bună de înmuiat pălinca”.
Următorul popas în România este la Sighișoara, țara lui Dracula. Nu se putea ca un englez să rateze o vizită în cetatea ce l-a făcut celebru pe domnitorul Vlad Țepeș. Cetatea i se pare desprinsă din basmele fraților Grimm. După ce vizitează casa în care a locuit tatăl lui Vlad Țepeș nu se poate abține să nu cumpere suvenir-uri cu figura acestuia.
![]() |
| Sighișoara - vedere spre Turnul cu ceas |
![]() |
| Sighișoara - Casa cu cerb |
![]() |
| Sighișoara - unul din turnurile încă locuite |
La castelul Bran ia contact cu legenda lui Dracula. Chiar dacă este impresionat de primirea făcută de ”contele Dracula”, nu uită să amintească faptul că acest castel a aparținut reginei Maria, soția regelui Carol al României. ![]() |
| Castelul Bran |
![]() |
| Castelul Bran - interior |
![]() |
| Castelul Bran - vedere spre curtea interioară |
Cu trenul, merge la București, capitala României. Pe tren are o conversație filosofică cu un tânăr care citea Cioran. În capitală vizitează studiourile Castel Film, o poveste de succes românească. Aici s-au filmat printre altele, scene din Cold Mountain. Desigur, vizitează Palatul Poporului, astăzi clădirea Parlamentului, a doua ca mărime din lume după Pentagon. Sunt interesante imaginile în care Bogdan Olteanu, pe atunci președinte al Camerei Deputaților îl însoțește pe Palin prin camerele clădirii. Cadrele filmate în sălile Parlamentului sunt superbe iar cifrele legate de construcția clădirii, năucitoare. Remarca lui Palin că a mai rămas foarte puțin din Bucureștiul interbelic este destul de realistă.
![]() |
| Palatul Parlamentului |
Memorabilă este și întâlnirea lui Michael Palin cu Ilie Năstase. Discuția celor doi s-a concentrat pe perioada din anii 70 când Năstase era o vedetă a tenisului mondial și reprezenta România lui Ceaușescu. La întrebarea lui Palin legată de schimbările de după 1989, Năstase răspunde sincer ”oamenii au mai multă libertate și mai puțini bani”.
Ultimul popas pe teritoriul României este pe malul Dunăriiîn defileul Porțile de Fier. Statuia lui Decebal sculptată în stâncă este impresionantă, la fel și asemenea peisajul mirific.
Trebuie să recunosc că am urmărit acest episod al documentarului cu sufletul la gură. Eram curios cum este percepută țara mea de către un occidental, în anul de grație 2007, la puțin timp după aderarea ei la Uniunea Europeană. Mi-a plăcut documentarul, mi se pare o prezentare realistă a României, cu bunele și cu relele ei. Comparativ cu Bulgaria, prezentată în episodul trecut, stăm mult mai bine. Moldova, Maramureșul, Transilvania, Bucureștiul și Cazanele Dunării sunt puncte de reper, ce atrag mii de turiști anual. Este o bună reclamă ce se face României.
