La data de 16 noiembrie 1816 se năștea la Bistrița poetul și revoluționarul român Andrei Mureșanu (se scrie și Mureșianu) (1816-1863), cel care avea să publice în plină revoluție la 1848 poezia ”Un Răsunet” - poezie ce va deveni după o altă ”revoluție” de data aceasta în 1989, imnul de stat al României.
![]()
Andrei Mureșanu a studiat filosofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca și profesor la Brașov. A început să publice poezie în suplimentul Gazetei de Transilvania ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Suplimentul redactat de George Bariț (1812-1893) a apărut cu unele întreruperi în perioada 1835-1865, fiind scris în limba română dar cu caractere chirilice. Primul număr al suplimentului a apărut la la Brașov la 1 ianuarie 1838 sub numele ”Foaie literară” pentru ca în același an, la 2 iulie să apară cu noul nume ”Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură”.
În numărul 25 din 21 iunie 1848 al acestui supliment, este publicată poezia ”Răsunet” semnată ”a.m....u”(Andrei Mureșianu). Poezia a fost imediat preluată de către revoluționarii români și cântată pentru prima dată pe muzica unui vechi imn religios ”Din sânul maicii mele”. Autorul melodiei este Anton Pann (1797-1854). Colecția revistei se găsește în format digitalizat pe site-ul Biblioteca Digitală BCU Cluj.
Andrei Mureșanu a studiat filosofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca și profesor la Brașov. A început să publice poezie în suplimentul Gazetei de Transilvania ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Suplimentul redactat de George Bariț (1812-1893) a apărut cu unele întreruperi în perioada 1835-1865, fiind scris în limba română dar cu caractere chirilice. Primul număr al suplimentului a apărut la la Brașov la 1 ianuarie 1838 sub numele ”Foaie literară” pentru ca în același an, la 2 iulie să apară cu noul nume ”Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură”.
 |
| Andrei Mureșanu - portret de Mișu Popp, aflat la Muzeul Bruckenthal din Sibiu |
 |
| coperta suplimentului ”Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură” așa cum apare în ”Istoria Românilor” a lui Dinu C.Giurăscu |
 |
| Poezia ”Răsunet” a lui Andrei Mureșanu publicată în suplimentul lui George Bariț |
Datorită mesajului de patriotism și libertate pe care-l poartă, ”Deșteaptă-te române” avea să fie cântat de către români în cele mai grele momente ale istoriei lor, cum ar fi Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, sau în perioada ce a urmat actului de la 23 august 1944. De asemenea a fost cântat cu ocazia revoltei muncitorilor din Brașov din 1987 sau în zilele Revoluției din 1989.
În anul 1994 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Anul VI, Nr.273 ”Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice”
Potrivit acestei legi, se intonează strofele 1,2, 4 și 11 așa cum apar ele în anexa 3 a legii.
Orașul Bistrița, locul de naștere al lui Andrei Mureșanu mai este numit și ”Orașul Imnului Național”. În Piața Centrală, lângă Biserica evanghelică se află impunătoarea statuie a poetului, alături de un uriaș drapel tricolor. Tot în Bistrița se află și Casa Memorială a lui Andrei Mureșanu.
În anul 1994 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Anul VI, Nr.273 ”Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice”
Potrivit acestei legi, se intonează strofele 1,2, 4 și 11 așa cum apar ele în anexa 3 a legii.
 |
| Partitura și strofele Imnului Național al României așa cum apar ele în Monitorul Oficial |
.JPG) |
| Casa Memorială Andrei Mureșanu |
.JPG) |
| Statuia lui Andrei Mureșanu din centrul Bistrței |