Străzile din Jibou și Zalău au fost ocupate la propriu la acest sfârșit de săptămână de ansambluri folclorice din țară și din străinătate prezente la cele două festivaluri internaționale de folclor. ”Someș cântecele tale”și ”Ecouri Meseșene”. La fel ca și anul trecut, cele două manifestări tradiționale folclorice și-au dat mâna pentru un plus de consistență și pentru a aduce în fața iubitorilor de frumos, de autentic, ansambluri folclorice de renume. Dincolo de spectacolele prezentate pe scenele de la Jibou și Zalău, cel mai așteptat moment a fost acela în care grupurile și ansamblurile folclorice au defilat pe străzile celor două orașe, etalând costume populare specifice zonei din care provin.
![]()
Am participat la parada de la Zalău și pot să spun că în ciuda prezenței scăzute a publicului a fost o parada de înaltă ținută. La ora stabilită de organizatori, cei prezenți la festival au pornit în marș pe traseul Centrul de cultură - Ceas - bulevardul Mihai Viteazul - Ceas. Pe traseul Centrul de Cultură - Ceas au fost doar 10 spectatori, numărându-i și pe cei 4-5 cameramani și fotografi de la diferitele posturi de televiziune și ziare locale. Apoi, încet, încet publicul s-a mai adunat la umbra copacului de lângă Ceas. Unii au fost simpli trecători care au văzut că se întâmplă ceva în orașul lor, alții au fost părinții copiilor din ansamblurile folclorice sălăjene. Oricum, cu toții au aplaudat prestația ansamblurilor.
Parada i-a avut în frunte pe copii de la Ansamblul Folcloric ”Meseșul” Junior. Având clopuri înalte de paie și fundiță tricolor la brâu, băieții le țineau de mână pe fetele care aveau costume populare specifice și năframe pe cap. În spatele lor, muzicanții țineau ritmul unei melodii.
![]()
![]()
![]()
![]()
A urmat Ansamblul Folcloric ”Doina Chioarului” din Șomcuta Mare, Maramureș. Fetele aveau zadii în carouri peste poalele albe cu dantelă, iar băieții veste negre ornate cu modele geometrice viu colorate. Aceleași clopuri înalte de paie, semn că Valea Chioarului nu este departe de Sălaj iar zonele etnografice interferează.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
În urma loc, primul ansamblu din străinătate. Este vorba despre Ansamblul Folcloric ”I Paggetti” din Italia. I-am văzut și anul trecut. Prin portul diferit și muzica cântată sunt ”pata de culoare” a festivalului. Femeile au rochii lungi, un fel de zadii, negre. Poartă veste croite într-un stil aparte brodate în spate cu motive florale. Pe cap o maramă albă cu dantelă, ce aduce mai degrabă cu acoperământul călugărițelor catolice. Și portul bărbaților iese în evidență. Au ciorapi roșii ce se văd de sub pantalonii negri scurți până din jos de genunchi. Un brâu lat de culoare roșie a cărei margine atârnă în partea stângă. Cămășile sunt albe cu dantelă iar vestele simple, negre, au brodate în față spic de grâu sau flori.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Copii ce alcătuiesc Ansamblul Folcloric ”Brădulețul” din Dorna Arini, Suceava etalează portul popular specific zonei Dornelor. Am remarcat cingătoarea lată a băieților, ornată cu flori multicolore dar și pieptarele bogat ornamentate pe care le poartă atât băieții cât și fetele. Cămășile albe au la mâneci și în partea de jos un brâu ornamental negru. Fetele au opinci iar băieții cizme negre. Cușma neagră de lână a băieților și năframa roșie a fetelor completează un port popular autentic.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Pentru prima dată la Zalău, Ansamblul Folcloric ”Lipovec” din Slovacia prezintă un port popular ce se remarcă prin fustele scurte până la genunchi, multicolore, acoperite de șorțuri și mai scurte de culoare neagră ornate cu flori colorate. Peste cămășile cu mânecă scurtă ce au pe mânecă modele florale ce seamănă cu ale noastre, fetele poartă un fel de vestă - pieptar ce se încheie în spate. Fetele au părul prins în coadă împreună cu prime albe și roșii. Băieții au cizme înalte cu tureac, pantaloni albi ornați cu motive geometrice realizate din șnur negru; cămăși albe cu mânecă lungă ornate la încheietura palmei cu flori peste care au o vestă roșie pe care au aplicate alte modele geometrice realizate din șnur negru. Pe cap au pălării negre ornate cu prime colorate și pene. În portul popular al slovacilor se simt influențe maghiare și austriece.
![]()
![]()
![]()
![]()
Copiii din Ansamblul Folcloric ”Comori Ardelene” din Turda au un port popular mai apropiat de cel sălăjean. Peste poalele albe ornate pe marginea de jos cu motive geometrice, fetele au o zadie neagră în față și un brâu tricolor. Mânecile cămășilor au aceleași motive geometrice negre. Vestele sunt simple, negre. Asemănător este și portul băieților, cu deosebirea că aceștia au pantaloni strâmți albi, cizme cu tureac și clopuri de paie. În piept, băieții au cocarde tricolore.
![]()
![]()
![]()
![]()
Fetele ce alcătuiesc Ansamblul Folcloric ”Codrulețul” din Târgu Jiu etalează un port popular oltenesc în care predomină culoarea roșie a zadiilor ornate cu motive geometrice sau ornamentele de pe mânecile și pieptul cămășilor. Se remarcă și florile din cosițele fetelor.
![]()
![]()
![]()
![]()
Maghiarii din Ansamblul Folcloric ”Nyirség” din Nyireghyháza aduc un port ce se mai regăsește și în satele ungurești din Ardeal. Zadiile lungi sunt într-o singură culoare sau în carouri, iar bluzele fetelor sunt cu mânecă lungă, închise cu nasturi până la gât și extrem de colorate. Năfrămile legate în colțuri în față, seamănă cu cele din satele noastre. Bărbații au pantaloni negri, cizme înalte cu tureac, cămăși albe și veste simple negre. Pe cap au pălării negre de postav.
![]()
![]()
![]()
![]()
Ansamblul Folcloric ”Cununa” din Jibou nu are nevoie pentru publicul sălăjean de nicio prezentare. Este grupul folcloric reprezentativ pentru Valea Someșului, portul lor fiind apropiat de cel al colegilor lor de festival din Maramureș. Asemănările sunt vizibile mai ales în portul băieților: veste negre cu motive geometrice colorate brodate în față, pălării de paie. Sunt și diferențe: cămășile băieților sunt lungi, purtate peste pantalon iar la brâu au cingătoare lată de piele. La fete deosebirile sunt și mai vizibile: cămășile cu mâneci largi sunt bogat decorate cu motive florale multicolore, iar peste poalele lungi cu dantelă au zadii colorate, decorate cu motive geometrice.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Bulgarii de la Ansamblul Folcloric ”Rythm” au încântat publicul din Zalău și la ediția de anul trecut a festivalului. Au un port popular extrem de colorat. Băieții au pantaloni albi simpli, un brâu roșu foarte lat și cămăși albe bogat decorate pe piept și pe mâneci. Predomină motivele florale și culorile roșu și albastru. Portul fetelor e greu de descris. Au un fel de rochii lungi negre de catifea, decorate cu paiete sclipitoare. Au flori în păr iar în mână o batistă albă și trei ciucuri colorați.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Urmează Ansamblul Folcloric ”Codrișorul” din Satu Mare care prezintă un port popular codrenesc, zonă etnografică limitrofă județelor Satu Mare și Sălaj. Fetele au poale albe lungi și zadii negre simple sau decorate cu motive florale. Cămășile pe care le poartă fetele sunt diferite, variații ale cămășii populare femeiești din zona de nord a Transilvaniei. Băieții au cizme lungi negre și poale albe (pantaloni foarte largi). Peste cămășile simple albe au o vestă neagră brodată pe margine și cocarda tricoloră în piept. Pălăriile de paie înalte sunt au fie o primă neagră fie una multicoloră.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Deosebit de frumos este portul popular al copiilor din Ansamblul Folcloric ”Mugurașii Iminogului” din Perieți, județul Olt. Grupul de călușari a fost cel mai colorat și mai dinamic grup, dansul călușarilor inclus în patrimoniul imaterial UNESCO, fiind bine cunoscut românilor. Călușarii poartă cămăși albe lungi până aproape de genunchi, brodate la manșete, pe umeri și în partea de jos cu motive geometrice în care predomină culorile roșu și galben. Au un brâu lat ce se continuă cu două bretele în diagonală și de care atârnă alte brâuri mai înguste. Poartă peste pantaloni ciorapi albi de care sunt prinși ciucuri colorați. Pălăriile sunt și ele puternic decorate cu paiete iar în spate atârnă prime lungi colorate. Ansamblul mai are un grup de fete a căror port se remarcă prin bluzele albe decorate pe mânecă cu motive geometrice și prin zadiile roșii. De păr au prinse două eșarfe lungi roșii.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Ultimul grup prezent la festival a venit tocmai din Uruguay. Este format din etnici maghiari stabiliți în America de Sud. Au un port popular asemănător cu cel al maghiarilor din Ardeal, poate surprinde faptul că fetele au rochii colorate și peste ele zadii albe. Băieții au pantaloni negri, cizme lungi cu tureac, cămăși albe și veste negre. Poartă fie pălării de paie, fie pălării de postav.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Parada de la Zalău a fost plină de culoare. Fiecare grup a cântat pe străzile orașului cântece populare tradiționale zonei pe care o reprezintă. Apoi, în fața publicului adunat ”la Ceas” au prezentat pe rând un scurt dans popular. Totul prefațând adevăratul spectacol folcloric ce s-a desfășurat pe scena amplasată în fața Prefecturii Județului Sălaj.
Pentru formațiile românești am o singură remarcă. Chiar dacă unele aveau fundițe sau cocarde tricolore, puteau avea și un steag al României. Era doar un festival internațional și cred că drapelul național putea fi purtat și pe străzile Zalăului. Nu de alta dar slovacii, maghiarii și italienii nu s-au sfiit să arboreze steagul țării lor.
Felicitări organizatorilor și să sperăm că parada de anul viitor, când festivalul se va afla la a 40-a ediție, va fi cel puțin la fel de spectaculoasă.
Am participat la parada de la Zalău și pot să spun că în ciuda prezenței scăzute a publicului a fost o parada de înaltă ținută. La ora stabilită de organizatori, cei prezenți la festival au pornit în marș pe traseul Centrul de cultură - Ceas - bulevardul Mihai Viteazul - Ceas. Pe traseul Centrul de Cultură - Ceas au fost doar 10 spectatori, numărându-i și pe cei 4-5 cameramani și fotografi de la diferitele posturi de televiziune și ziare locale. Apoi, încet, încet publicul s-a mai adunat la umbra copacului de lângă Ceas. Unii au fost simpli trecători care au văzut că se întâmplă ceva în orașul lor, alții au fost părinții copiilor din ansamblurile folclorice sălăjene. Oricum, cu toții au aplaudat prestația ansamblurilor.
Parada i-a avut în frunte pe copii de la Ansamblul Folcloric ”Meseșul” Junior. Având clopuri înalte de paie și fundiță tricolor la brâu, băieții le țineau de mână pe fetele care aveau costume populare specifice și năframe pe cap. În spatele lor, muzicanții țineau ritmul unei melodii.
În urma loc, primul ansamblu din străinătate. Este vorba despre Ansamblul Folcloric ”I Paggetti” din Italia. I-am văzut și anul trecut. Prin portul diferit și muzica cântată sunt ”pata de culoare” a festivalului. Femeile au rochii lungi, un fel de zadii, negre. Poartă veste croite într-un stil aparte brodate în spate cu motive florale. Pe cap o maramă albă cu dantelă, ce aduce mai degrabă cu acoperământul călugărițelor catolice. Și portul bărbaților iese în evidență. Au ciorapi roșii ce se văd de sub pantalonii negri scurți până din jos de genunchi. Un brâu lat de culoare roșie a cărei margine atârnă în partea stângă. Cămășile sunt albe cu dantelă iar vestele simple, negre, au brodate în față spic de grâu sau flori.
Urmează Ansamblul Folcloric ”Codrișorul” din Satu Mare care prezintă un port popular codrenesc, zonă etnografică limitrofă județelor Satu Mare și Sălaj. Fetele au poale albe lungi și zadii negre simple sau decorate cu motive florale. Cămășile pe care le poartă fetele sunt diferite, variații ale cămășii populare femeiești din zona de nord a Transilvaniei. Băieții au cizme lungi negre și poale albe (pantaloni foarte largi). Peste cămășile simple albe au o vestă neagră brodată pe margine și cocarda tricoloră în piept. Pălăriile de paie înalte sunt au fie o primă neagră fie una multicoloră.
Deosebit de frumos este portul popular al copiilor din Ansamblul Folcloric ”Mugurașii Iminogului” din Perieți, județul Olt. Grupul de călușari a fost cel mai colorat și mai dinamic grup, dansul călușarilor inclus în patrimoniul imaterial UNESCO, fiind bine cunoscut românilor. Călușarii poartă cămăși albe lungi până aproape de genunchi, brodate la manșete, pe umeri și în partea de jos cu motive geometrice în care predomină culorile roșu și galben. Au un brâu lat ce se continuă cu două bretele în diagonală și de care atârnă alte brâuri mai înguste. Poartă peste pantaloni ciorapi albi de care sunt prinși ciucuri colorați. Pălăriile sunt și ele puternic decorate cu paiete iar în spate atârnă prime lungi colorate. Ansamblul mai are un grup de fete a căror port se remarcă prin bluzele albe decorate pe mânecă cu motive geometrice și prin zadiile roșii. De păr au prinse două eșarfe lungi roșii.
Ultimul grup prezent la festival a venit tocmai din Uruguay. Este format din etnici maghiari stabiliți în America de Sud. Au un port popular asemănător cu cel al maghiarilor din Ardeal, poate surprinde faptul că fetele au rochii colorate și peste ele zadii albe. Băieții au pantaloni negri, cizme lungi cu tureac, cămăși albe și veste negre. Poartă fie pălării de paie, fie pălării de postav.
Parada de la Zalău a fost plină de culoare. Fiecare grup a cântat pe străzile orașului cântece populare tradiționale zonei pe care o reprezintă. Apoi, în fața publicului adunat ”la Ceas” au prezentat pe rând un scurt dans popular. Totul prefațând adevăratul spectacol folcloric ce s-a desfășurat pe scena amplasată în fața Prefecturii Județului Sălaj.
Pentru formațiile românești am o singură remarcă. Chiar dacă unele aveau fundițe sau cocarde tricolore, puteau avea și un steag al României. Era doar un festival internațional și cred că drapelul național putea fi purtat și pe străzile Zalăului. Nu de alta dar slovacii, maghiarii și italienii nu s-au sfiit să arboreze steagul țării lor.
Felicitări organizatorilor și să sperăm că parada de anul viitor, când festivalul se va afla la a 40-a ediție, va fi cel puțin la fel de spectaculoasă.