În ultima zi a lunii noiembrie a avut loc un eveniment cultural de excepție. La Cluj-Napoca, într-un spațiu nonconformist, în curtea Fabricii de Pensule a avut loc vernisajul unei expoziții inedite, atipice. Este vorba despre lucrarea de mari dimensiuni a maestrului Gheorghe Ilea, intitulată ”Ciucea-Gălpâia” ce a fost expusă aici.
![]() |
| afișul expoziției - coperta 1 |
![]() |
| Afișul expoziției - coperta 4 |
Proiectul ”Ciucea-Gălpâia” face parte dintr-un proiect mai vast de arte vizuale numit ”Document” ce prezintă într-un mod nou patrimoniul cultural. Proiectul, sprijinit financiar de către Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a debutat în anul 2007 cu expoziția ”Păușa” în care a fost redat cu fidelitate, la dimensiunea naturală peretele exterior al bisercicii de lemn din secolul al XVIII din satul Păușa, județul Sălaj.
Proiectul de acum ”Ciucea-Gălpâia” redă pictura de pe bolta naosului uneia dintre bisericile de lemn reprezentative ale județului Sălaj. Este vorba de biserica de lemn din satul Gălpâia, care se află acum strămutată în cadrul Muzeului ”Octavian Goga” de la Ciucea, județul Cluj. Biserica de lemn ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Gălpâia este un monument istoric datând din secolul XVIII. Inscripția de pe peretele exterior al navei din 1768 datează sau cel puțin antedatează biserica. Biserica a fost salvată de la distrugere de către Veturia Goga, soția poetului Octavian Goga. A fost adusă la Conacul Goga de la Ciucea în anul 1939 și refăcută în anul următor. În prezent, aici funcționează o mănăstire de maici.
![]() |
| biserica din Gălpâia - detaliu |
![]() |
| Biserica din Gălpâia - pridvorul |
![]() |
| Biserica de lemn din cadrul Muzeului de la Ciucea |
Și istoria Castelului Goga de la Ciucea este una tumultoasă. Domeniul pe care se află castelul a aparținut avocatului Miklós Boncza din Huedin și a revenit ulterior fiicei sale Berta Boncza care s-a căsătorit cu renumitul poet Ady Endre. Poetul maghiar a locuit efectiv la castel între anii 1915-1917 înainte de a se muta definitiv la Budapesta. După moartea poetului în 1919, văduva acestuia îi scrie lui Octvian Goga oferindu-i spre vânzare domeniul de la Ciucea. În virtutea prieteniei ce-i legaseră pe cei doi mari poeți, Goga acceptă propunerea și în 1920 cumpără castelul și domeniul aferent. În anii următori, între anii 1921-1926 castelul este refăcut la forma sa actuală. Marele poet român moare în 1938, lăsând tot domeniul de la Ciucea văduvei sale Veturia. Aceasta a construit Mausoleul în 1958, în care se odihnesc osemintele poetului. Domeniul de la Ciucea a fost donat statului român de către Veturia Goga în anul 1966 iar din 1967 este Muzeul ”Octavian Goga”. ![]() |
| Mausoleul de la Ciucea |
![]() |
| Castelul Goga de la Ciucea |
Pictorul Gheorghe Ilea, s-a născut la 1 noiembrie 1958 în satul Bucea județul Cluj, nu departe de Ciucea. Și-a făcut studiile la Facultatea de Arte Plastice ”Ion Andreescu” din Cluj. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Asociației ”Atelier Z” din Zalău, s-a remarcat printr-o serie de expoziții personale atât în țară cât și în străinătate.
![]()
Lucrarea de mari dimensiuni, vernisată zilele acestea la Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, a pornit de la fascinația artistului pentru biserica de lemn de la Gălpâia pictată de Ioan Pop din Românași acum mai bine de 200 de ani. Maestrul a fotografiat interiorul bisericii și a studiat rămășițele picturii originale și urmele timpului. La fel ca multe alte picturi ale bisericilor de lemn, și cea în cauză a suferit deteriorări semnificative, fiind aproape imposibil refacerea acesteia. Nu se mai distinge aproape nimic din ceea ce odată a fost o pictură impresionantă. Ici colo se mai văd câteva fețe de sfinți sau câte un ochi ori câte o mână. Trebuie să observi cu mare atenție pictura pentru a putea desluși ceva. Rezultatul degradării în timp a picturii face ca aceasta să arate ca o pictură abstractă.
![]() |
| pictura maestrului Ilea - detaliu |
![]() |
| pictura expusă la Fabrica de Pensule din Cluj - detaliu |
Gheorghe Ilea nu și-a propus să restaureze pictura. Ba din contră, a încercat să o reproducă cât mai fidel cu putință, la o scară aproape de cea originală. Ceea ce-și propune artistul este găsirea unei metode de comunicare și empatizare cu modelul, biserica de la Ciucea. Cele 24 de pânze pictate care alcătuiesc o imagine supradimensionată a naosului respectă realitatea. Sunt redate până în detaliu petele de culoare, grinzile naosului, înscrisurile scrijelite de-a lungul celor 200 de ani. Experimentul merge și mai departe. Gigantica pictură ce ajunge la dimensiuni de 16 metri lungime și 5 metri înălțime, nu este protejată, nu este expusă într-un spațiu închis, într-o galerie de artă. Ea se află expusă pe fațada Fabricii de Pensule, ea însăși o construcție amintind de mastodonții comunismului, aflată într-o stare de degradare. Pictura este lăsată intenționat neacoperită și neprotejată pe parcursul a patru luni de zile. Pe tot parcursul procesului de degradare accentuată, ea poate fi privită, filmată, fotografiată. Finalul etalării ei va fi marcat de o expoziție personală a artistului.
![]() |
| Pictura lui Gheorghe Ilea expusă la Fabrica de Pensule |
![]() |
| Fabrica de Pensule Cluj |
Fabrica de Pensule, asemenea ca majoritatea fabricilor din epoca comunistă, sunt ca niște răni deschise în mijlocul orașelor. Sunt multe clădiri ce odinioară aparțineau unor fabrici și uzine, care astăzi sunt într-o stare avansată de degradare. Din unele nu au rămas decât pereții, s-a furat tot ce s-a putut fura. O soartă similară ar fi avut-o cu siguranță și Fabrica de Pensule, dacă nu ar fi fost ”salvată” de o mână de artiști nonconformiști care au transformat-o într-un spațiu neconvențional în care se lucrează (ce altceva poți să faci în fosta fabrică de pensule, decât să pictezi), se expun lucrări. Aici au loc expoziții iendite ca cea de față, au loc spectacole, piese de teatru. Galeria Plan B care are un spațiu și la Munchen, organizează periodic evenimente culturale.
![]() |
| intrarea în Fabrica de Pensule |
![]() |
| Fabrica de Pensule - interior |
La expoziția ”Ciucea-Gălpâia”, a cărui vernisaj a avut loc la o oră de asemenea atipică pentru un astfel de eveniment – 18, a participat un public nu prea numeros, format din reprezentanți ai galeriei Plan B, ai Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj care a finanțat proiectul, prieteni ai artistului, oameni de cultură. Au fost și tineri artiști care au admirat la lumina reflectoarelor pictura realizată de maestrul Ilea. Atipic a fost și faptul că nimeni nu a rosti vreun discurs, lumea s-a mulțumit să admire zeci de minute, petele de culoare.
Recunosc că evenimentul a reușit să mă surprindă într-un mod plăcut. Nu credeam că o pictură a unei biserici de lemn poate fi reprodusă atât de fidel fără intenția de restaurare a acesteia. Nu credeam că acele pete de culoare și forme indescifrabile pot deveni o pictură de toată frumusețea. Nu credeam că cineva va avea fenomenala idee de a expune într-un spațiu nonconformist o astfel de lucrare. Sunt foarte curios cum va evolua în timp pictura, cum se va degrada în cele patru luni în care va fi lăsată intenționat la voia naturii. Rămâne un singur regret: faptul că la vernisaj nu a fost niciun reprezentant al mass-media din Sălaj, cu excepția redactorului șef al Revistei de Cultură ”Caiete Silvane” care este și managerul Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, domnul Daniel Săuca.
