Clădirea Transilvania din centrul istoric al Zalăului și-a redeschis porțile. Astăzi, 7 aprilie 2014, conducerea Primăriei Municipiului Zalău a invitat membrii grupului de Facebook ”Amintiri despre Zalău” să viziteze cea mai frumoasă sală a clădirii, fosta sală de bal a orașului.
![]()
Clădire Transilvania, cunoscută sub acest nume datorită fostului restaurant care a funcționat la parterul acesteia, s-a numit în limba maghiară ”Vigadó” - ceea ce s-ar traduce prin ”loc de petrecere”. Construită în 1854, clădirea este un exemplu caracteristic de clădire în stil eclectic, existent în Transilvania la cumpăna dintre secolele XIX și XX. Este compusă din trei corpuri de clădire care, unite între ele, îi dau un aspect monumental. Conform informațiilor cuprinse în excelenta lucrare ”Zalău - locuri de poveste” apărută în 2012 la Editura Porolissum a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău ”imobilul este decorat pe fațada principală cu decorațiuni geometrice, vegetale, antropomorfe; ferestrele sunt decorate cu ancadramente geometrice, iar în partea centrală, deasupra restaurantului, este un fronton cu antablament. Pe acest fronton a fost amplasată stema veche a orașului, ce îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail, patronul spiritual al orașului Zalău.”
![]() |
| Fațada principală a clădirii. În spatele ferestrelor mari se află Sala de Bal |
Clădirea Transilvania a avut de-a lungul anilor diverse întrebuințări, asupra cărora nu vom insista aici. Sursa menționată realizează o trecere în revistă a acestora. De asemenea, pe site-ul clădirii (da, clădirea are un site propriu!) cei interesați pot găsi informații interesante legate de istoricul acesteia.
![]() |
| Clădirea Transilvania - detaliu de arhitectură |
![]() |
| Blazonul de pe fațada clădirii. Lipsește stema orașului |
![]() |
| Detaliu de arhitectură |
Cea mai importantă încăpere a acestui edificiu este sala situată la etajul corpului principal. Cu o suprafață de 350 mp, a fost folosită ca sală de bal sau de spectacole. A fost cu siguranță - și documentele istorice atestă acest lucru - centrul vieții culturale interbelice a orașului. Evenimente importante au avut loc aici. Merită amintite următoarele: conferința academicianului Nicolae Iorga din septembrie 1927; conferința susținută de istoricul Constantin Daicoviciu din august 1940; spectacole de operă și teatru; balurile Crucii Roșii sau ale Comitetului Parohial al Bisericii Ortodoxe; numeroase serate dansante.
![]() |
| Scara de fier forjat |
În a doua jumătate a secolului al XX-lea aici a funcționat cinematograful ”Libertatea” ca ulterior, după Revoluție aici să funcționeze o cinematecă, o sală de Bingo și o discotecă. Treptat, treptat, sala de bal și întreaga clădire a intrat într-un con de umbră, s-a degradat pe zi ce trece și părea să aibă o soartă similară cu a zecilor de clădiri monument istoric din toată țara, lăsate de autoritățile locale de izbeliște.
Din fericire, clădirea Transilvania a avut o soartă mai bună. A beneficiat de două proiecte de reabilitare. Primul dintre ele s-a consumat începând cu anul 2005, când un colț al clădirii era amenințat cu prăbușirea. Atunci a fost reabilitat unul din corpurile laterale, cel dinspre celebra fântână cu ingerași. În 2009, Primăria Municipiului Zalău a depus proiectul ”Reabilitarea clădirii monument istoric - Clădirea Transilvania din Zalău” având o valoare totală de peste 5 milioane de lei. proiectul a început în octombrie 2011 și va fi finalizat în luna aprilie a acestui an.
Vizita de astăzi organizată de Primăria Municipiului Zalău, reprezentată de administratorul public al orașului, domnul Radu Nistorescu și de asistentul managerul de proiect, doamna Ramona Butcovan a fost unul inedit și binevenit. Inedit prin faptul că acest grup de cetățeni ai orașului, ce activează prin intermediul rețelelor de socializare în interesul general al comunității a avut privilegiul de a fi primul grup care vizitează sala de bal, după reabilitarea acesteia. Binevenit, pentru că orașul nostru are nevoie de așa ceva, de o comunicare între societatea civilă și autoritățile locale.
![]() |
| Membrii grupului ”Amintiri despre Zalău” - primii vizitatori ai sălii de bal |
La ora fixată, în fața impunătoarei clădiri se strânsese deja vreo 20 de persoane din toate păturile sociale: lideri de opinie, jurnaliști, reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate, profesori, tineri și pensionari. Cu toții și-au dorit să vadă minunea despre care doar citiseră în presă. Cu o întârziere (tipic românească!) de vreo 15 minute, am fost conduși în curtea interioară și de aici pe o scară ce avea o balustradă de fier forjat, sus în Sala de Bal. La intrare am primit pliante. Îmi place logo-ul clădirii, imaginea stilizată a acesteia. Pozele frumoase din pliant pălesc în fața grandorii acestei săli. Nu mi-am imaginat-o a fi atât de mare!
![]() |
| Sala de bal în așteptarea evenimentelor culturale |
![]() |
| Pictura murală se întinde pe 280 mp |
Așa goală, fără mobilier, pare oarecum stranie, asta și datorită ferestrelor mari ce dau în parcul din fașă, ferestre situate la nivelul podelei. Instantaneu, privirea tuturor s-a îndreptat spre tavan. Înalt, acesta este punctul forte al sălii. Pictura murală de mari dimensiuni, recent restaurată, dar care mai are urme lăsate de infiltrațiile din trecut sau ne nepăsarea celor ce au exploatat în propriul lor interes meschin sala, se mai văd încă. Pictura se întind epe o suprafață de aproximativ 280 mp și este realizată în stilul Art Nouveau pe al 1900, după modelul aplatelor vieneze. Restaurată prima dată în 1930, pictura impresionează și astăzi. După toate probabilitățile este unicat la noi în țară datorită dimensiunilor sale. Pictura este pusă în evidență și de luminile ambientale.
![]() |
| Sub candelabrul din sala de bal |
Un candelabru superb de mari dimensiuni, dar care pare mic în imensitatea sălii, completează un cadru superb. În față, scena este și ea imensă. este flancată de două grupuri statuare, ce reprezintă un bărbat și o femeie ce au așezate în dreptul picioarelor câte o mască. Deasupra scenei, se distinge un blazon înflorat. La o privire mai atentă și ajutat de obiectivul aparatului de fotografiat, se vede stema Zalăului - Arhanghelul Mihail, având sabia ridicată într-o mână și balanța dreptății în cealaltă mână. La picioare, șarpele răpus. Nu mi-am imaginat că stema orașului a supraviețuit, nu-mi aminteam de stemă din vremea când aici a funcționat cinematograful. Credeam că doar Biserica Reformată mai păstrează stema.
![]() |
| Statuile ce încadrează scena |
![]() |
| Stema Zalăului într-un blazon ținut de îngerași |
![]() |
| Arhenghelul Mihail - octotitorul orașului |
Am avut curiozitatea de a urca și la balcon. De aici, sala se vede în toată splendoarea ei. Este mare, maiestuoasă, frumoasă! Mă bucur ca un copil și nu mă satur să fac poze. Pictura este mai aproape, se disting clar detaliile. Însă de aici nu ai o privire de ansamblu asupra întregii picturi. În schimb, descopăr că prin geamurile întredeschise, orașul se vede frumos. Desigur, fur câteva cadre.
![]() |
| Pictura de pe tavan - detaliu |
![]() |
| Elemente mitologice pe tavanul sălii de bal |
![]() |
| Sala văzută de la balcon |
![]() |
| Gura de aerisire |
Vizitat noastră în Sala de Bal anticipează deschiderea oficială a acesteia din data de 10 aprilie 2014. Începând cu ora 18, aici va avea loc, după mulți ani, un eveniment demn de acestă minunată sală: un cocktail ce impune ținută obligatorie. Nu vor lipsi concerte de muzică clasică și de fanfară sau demonstrații de dans.
După evenimentul inaugural, edilii trebuie să găsească o soluție pentru punerea în valoare a sălii și a întregii clădiri. În cadrul unei conferințe de presă, despre care scrie cotidianul Magazin Sălăjean, primarul municipiului Zalău, Radu Căpîlnașiu anunța că instituția pe care o reprezintă a trimis deja un număr de 200 de scrisori de prezentare a clădirii unor organizații, posibili utilizatori ai clădirii.
![]() |
| Piața Iuliu Maniu văzută din Clădirea Transilvania |
![]() |
| Clădirea finanțelor și sediul Direcției de Cultură |
Este încă un pas pe care Primăria Municipiului Zalău îl face, în efortul de punere în valoare a patrimoniului orașului, de reamenajare a centrului istoric al acestuia. Încet, încet, orașul nostru se schimbă! În bine!
