Sălajul este un județ multietnic și multiconfesional. Aici trăiesc alături de români, importante comunități de maghiari dar și slovaci sau romi. Trăind alături de sute de ani, cultura sălăjeană este un mix cu influențe ale etniilor care locuiesc aici. Poate și de aceea, tradițiile și obiceiurile, portul și meșteșugurile, arhitectura caselor sau a bisericilor județului Sălaj sunt atât de frumoase. Într-o comunitate care se respectă, o sărbătoare a unei etnii devine sărbătoarea întregii comunități. Nu de puține ori mi-a fost dat să văd, că de exemplu maghiarii participă la activitățile culturale românești sau că românii participă la evenimentele comunității maghiare. Acest lucru nu face altceva decât să conducă spre o stare de normalitate, fără excese naționaliste. Ce dovadă mai elocventă vreți decât aceea că de ziua poetului național Mihai Eminescu, maghiarii au distribuit și afișat pe rețelele de socializare, poze sau versuri eminesciene?
La doar câteva zile după ce întreaga suflare românească și-a omagiat poetul național, pe Mihai Eminescu – în amintirea căruia, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale, iată că și comunitatea maghiară serbează Zilele Culturii Maghiare. Evenimentul va avea loc miercuri 22 ianuarie 2014, la ora 17 în sala ”Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă alJudețului Sălaj. Evenimentul este organizat de Asociația Szilágy Társaság Közművelődési Egyesület(Asociația Culturală Szilágy Társaság) în colaborare cu UDMR (Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) și Asociația Katacomba, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Conform informațiilor apărute pe site-ul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, cu această ocazie vor fi expuse lucrări de artă plastică, realizate în vara anului trecut în localitățile Pericei și Vârșolț și va fi susținut un recital de muzică și poezie susținut de elevi ai școlilor din Zalău. Un alt moment important al evenimentului este seria de lansări de cărți ale scriitorilor maghiari. Va fi prezentată cartea ”Táncolj lábam, táncolj!” (Joacă piciorule, joacă!) scrisă de Szőke Anna, referent științific la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Cartea, ce va fi prezentată de către ziaristul Fejér László, a apărut în colecția ”Ethnos” a editurii ”Caiete Silvane”. De asemenea va fi prezentat primul număr din acest an al revistei de cultură Hepehupa dar și cartea profesorului Kovács Kurucz János ”Barangolás öregfiúkkal a Szilágyságban” (Cu mingea de fotbal prin Sălaj), carte apărută cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj .
Alegerea datei de 22 ianuarie nu este deloc întâmplătoare. La data de 22 ianuarie 1823, poetul maghiar Kölcsey Ferenc (1790-1838) a compus poemul ce avea să devină ulterior imnul de stat al Ungariei. Kölcsey Ferenc, poet, critic literar și politician maghiar, s-a născut la data de 8 august 1870 în localitatea Săuca (în maghiară Sződemeter) din fostul comitat Sălaj (azi județul Satu-Mare). Studiile le face la Liceul Reformat din Debrecen unde și-a însușit vaste cunoștințe teologice și muzicale. Sub influența Psalmului 130, a scris celebrul său poem Himnusz care începe cu cuvintele ”Isten, áldd meg a magyart” (Doamne, binecuvintează-i pe maghiari). Imnul a fost adoptat în 1844, la ceremoniile oficiale fiind cântată prima strofă. Versurile imnului în limba maghiară dar și în două traduceri românești, pot fi citite pe wikipedia.
 |
| Coperta cărții ”Táncolj lábam, táncolj!”. Sursa foto: www.caietesilvane.ro |
Alegerea datei de 22 ianuarie nu este deloc întâmplătoare. La data de 22 ianuarie 1823, poetul maghiar Kölcsey Ferenc (1790-1838) a compus poemul ce avea să devină ulterior imnul de stat al Ungariei. Kölcsey Ferenc, poet, critic literar și politician maghiar, s-a născut la data de 8 august 1870 în localitatea Săuca (în maghiară Sződemeter) din fostul comitat Sălaj (azi județul Satu-Mare). Studiile le face la Liceul Reformat din Debrecen unde și-a însușit vaste cunoștințe teologice și muzicale. Sub influența Psalmului 130, a scris celebrul său poem Himnusz care începe cu cuvintele ”Isten, áldd meg a magyart” (Doamne, binecuvintează-i pe maghiari). Imnul a fost adoptat în 1844, la ceremoniile oficiale fiind cântată prima strofă. Versurile imnului în limba maghiară dar și în două traduceri românești, pot fi citite pe wikipedia.
 |
| Kölcsey Ferenc (1790-1838) - autorul versurilor imnului Ungariei |
Foto-Travel:Vă rugăm să prezentați cititorilor blogului Foto-Travel, obiectivele și activitățile asociației a cărui președinte sunteți
Gáspár Atilla: Asociația Culturală Szilágy Társaság a fost înființată în anul 1992, deci este una dintre cele mai vechi asociații culturale din județul nostru, care şi-a propus de la început promovarea tradițiilor culturale maghiare din Sălaj. Puțini cititori știu că maghiarii sălăjeni au tradiții culturale de o rară bogăție, frumusețe și importanță. Să ne referim pe scurt la câteva: Călugărul franciscan Csáti Demeter a fost, pentru o perioadă, seniorul (conducătorul?) mănăstirii din Coșei și în anul 1526 în această mănăstire a scris poemul ”Magyarország megvétele” (Cucerirea Ungariei); Ilosvai Selymes Péter, originar din satul Ilișua a trăit în aceeași perioadă la Mănăstirea din Coșei, unde a scris mai multe poeme - cel mai cunoscut fiind cel despre viața și vitejia lui Toldi Miklos, din care s-a inspirat ulterior poetul Arany János în trilogia sa ”Toldi” din 1846. După cercetările etnografului Major Miklos din Nușfalău, bunicii lui Arany János s-au mutat de la Nușfalău la Salonta, unde s-a născut şi a copilărit poetul. În județul Sălaj s-a înființat prima școală confesională în limba maghiară la Tășnad (astăzi județul Satu Mare) de către preotul protestant Szegedi Kis István în anul 1545. Autorul versurilor ”Imnului Maghiarilor” Kölcsey Ferenc s–a născut în Săuca, fostul județ Sălaj. Preotul reformat Szentes István din Nuşfalău a publicat peste 40 de texte și cântări în Cartea de Cântări Reformate, tipărit la Cluj de către Eparhia Reformată din Ardeal în anul 1837 (care era în uz până în anul 1996). Exemplele pot continua.
 |
| Tabăra ceterașilor - Pericei 2006. Sursa foto: arhiva personală Gáspár Atilla |
Foto-Travel:Ce semnificație au Zilele Culturii Maghiare pentru sălăjeni? Câte ediții au mai fost organizate?
Gáspár Atilla:
 |
| Concursul ”Szilágysági gyerek vagyok” - Verveghi, 2013. Sursa foto:arhiva personală Gáspár Atilla |
Foto-Travel: Ce ați pregătit pentru ediția din acest an?
Gáspár Atilla:
Foto-Travel:Zilele Culturii Maghiare se adresează numai celor de etnie maghiară? Ce demersuri ați făcut pentru ca să-i atrageți și pe români la activitățile dumneavoastră?
Gáspár Atilla:
Foto-Travel:Cum vedeți colaborarea dintre asociațiile culturale maghiare și românești din Sălaj?
Gáspár Atilla:
Foto-Travel:Ce alte evenimente intenționați să organizați în acest an?
Gáspár Atilla: Intenționăm să organizăm mai multe evenimente culturale cu tradiție: în luna mai organizăm Festivalul de Primăvară cunoscut în maghiară sub numele ”Majális” (sărbătoarea lunii mai); în 14 iunie va avea loc Concursul de interpretare a cântecului popular maghiar sălăjean ”Szilágysági gyerek vagyok” ajuns la ediţia a 25-a, aniversară. În perioada 7-19 iulie organizăm la Zalău ”Citeratábor” (Tabăra ceterașilor), eveniment ajuns la ediţia a VII-a, pentru învăţarea intrumentului popular maghiar tradițional în județul Sălaj. Tot în luna iulie se va organiza tabăra de arte plastice în satul Doba, şi o altă tabără pentru artiști plastici la Jebuc, în comuna Almaşu – în colaborare cu Asociaţia Bethesda din localitate. Vor mai fi schimburi de formaţii culturale cu diferite județe din țară și din Ungaria, și mai multe evenimente culturale din județul Sălaj.
 |
| Concursul de interpretare a cântecului popular maghiar - Șamșud 2006. Sursa Foto: Arhiva personală Gáspár Atilla |