Despre Cluj-Napoca, s-a scris mult atât în presă cât și pe diverse bloguri de travel. Este fără îndoială unul dintre cele mai frumoase orașe ale țării, inima Transilvaniei. Un oraș dinamic, boem, mereu surprinzător ce se pregătește intens pentru a-și intra în rolul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015 și care aspiră la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Am mai spus-o și cu altă ocazie, Clujul pendulează între două centre, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu. Însă, pe departe actuala Piață a Unirii reprezintă legătura Clujului cu trecutul său medieval. Piața Unirii, având dimensiuni de circa 220 metri pe 160 metri, este una dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală și de Est. Se desfășoară în jurul a două obiective istorice remarcabile: Biserica Sfântul Mihail și Ansamblul Monumental Matia. Ambele obiective se leagă de cel mai celebru fiu al orașului, Matia Corvin - Regele Ungariei (1443-1490). Celor două monumente emblematice ale Clujului le dedicam această primă parte.
![]() |
| Două din simbolurile Clujului: Biserica Sf.Mihail și Statuia lui Matia Corvin |
Biserica Sfântul Mihail este cel mai reprezentativ obiectiv al Clujului și una dintre cele mai impozante edificii de cult din România. Construcția a început în anul 1316, când regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342) a ridicat Clujul la rang de oraș. Pe parcursul celor 150 de ani, planul inițial al construcției a suferit mai multe modificări. Având dimensiuni impresionante, de 70 de metri lungime și 80 de metri înălțime este a doua biserică gotică ca mărime din Transilvania, după Biserica Neagră din Brașov. Este o construcție de tip hală cu trei nave având un cor alungit cu închidere poligonală. Corul este mărginit de două abside, cea din stânga (dinspre nord) având un altar dedicat Sfântului Ioan din Nepomuk, iar cel din dreapta (absida sudică) are altarul închinat Sfintei Treimi.
![]() |
| Portalul sudic |
Interiorul sobru al bisericii oferă turiștilor câteva bijuterii cum ar fi amvonul baroc din secolul XVIII considerat a fi o capodoperă a barocului transilvănean, altarul neogotic din 1873 - premiat la Expoziția Mondială din 1873 având în centru statuia Feciorei Maria flancată de sfinții Ștefan și Ladislau (foști regi ai Ungariei) sau superbele vitralii.
![]() |
| Altarul principal al bisericii |
Portalurile și fațadele dinspre nord și sud ale bisericii seamănă izbitor de mult cu portalurile Bisericii Sfânta Elisabeta din Košice (Cașovia), dar și portalurile bisericilor gotice din Brașov și Sighișoara. Deasupra portalului principal se află statuia Arhanghelului Mihail deasupra stemei Sfântului Imperiu Roman, alături de stemele Ungariei și Boemiei. Existența acestor blazoane se explică prin ridicarea portalului vestic în ultimii ani de domnie lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, Boemiei și Împărat romano-german. Relieful Arhanghelului Mihail a fost adăugat în anul 1444 conform inscripției laterale. În fața intrării dinspre vest a bisericii, a fost construit în 1747 o poartă monumentală barocă, în memoria ciumei care a bântuit orașul. Poarta se află astăzi în fața Bisericii Sfântul Petru.
![]() |
| Arhanghelul Mihail și stemele Ungariei (stânga), Sfântului Imperiu Roman (centru) și Boemiei (dreapta) |
Pe latura nordică are turn construit ulterior între anii 1837-1859. Dacă aveți norocul ca turnul să fie deschis, merită să vă aventurați pe scările șubrede de lemn până sus, la platforma exterioară, pentru panorame unice asupra Clujului și a Pieței Unirii. Mai sus de această platformă, turiștii care se aventurează riscă să se accidenteze, semiobscuritatea și porumbeii care-și fac veacul aici pot pune serioase probleme. Pentru cluj.travel am scris un articol în care descriu ascensiunea în turnul Bisericii Sf.Mihail, comparativ cu o altă ascensiune, în turnul Pummerin al Catedralei Stephansdom din Viena.
![]() |
| Singurul turn al Bisericii, lipit de fațada nordică |
![]() |
| Scările din turn |
![]() |
| Așa se văd vitraliile din partea cealaltă |
![]() |
| Un început de lapidariu cu detalii gotice |
![]() |
| Unul din clopotele din turn |
În ciuda dimensiunilor impresionante, Biserica Sf.Mihail nu a fost niciodată ridicată la rang de catedrală întrucât nu a fost sediul niciunui episcop. Informații interesante și inedite despre acest simbol al Clujului pot fi găsite pe site-ul cluj4all.com (extrase din cartea ”Povestea orașului comoară” de Lukács József) sau pe site-ul enciclopediavirtuala.ro. Pe youtube se află un documentar dedicat acestui monument. Un alt site cu informații despre Piața Unirii și despre obiectivele aflate aici este cel al Bibliotecii Județene ”Octavian Goga” Cluj-Napoca. De asemenea site-ul partener cluj.travel publică periodic articole despre ”orașul comoară”. Puteți citi unul dintre cele mai bune articole de pe site, aici.
![]() |
| Vitralii din biserica Sf.Mihail |
![]() |
| Biserica Sf.Mihaiil - vitralii |
![]() |
| Crucifixul lui Fadrusz János |
![]() |
| Amvonul baroc |
![]() |
| Amvonul - detaliu |
![]() |
| Regele Matia |
La baza statuii, de o parte și de alta se află patru din generalii săi. Primul din dreapta este Blasius Magyar (Magyar Balász) - conducătorul trupelor de mercenari și comandantul militar al ”Țării de Sus” cum era denumită Slovacia de astăzi, principe al Transilvaniei între anii 1473-1475. Următoarea statuie îl reprezintă pe Pavel Chinezu (Kinizsi Pál) văr cu Blasius Magyar. Pavel Chinezu a fost singurul conducător de oști care n-a pierdut nicio bătălie în fața Imperiului Otoman. Bănățean de origine, unii istorici leagă locul nașterii de localitatea Satchinez din județul Timiș, s-a remarcat în bătălia din 1479 de pe Câmpul Pâinii (localitatea Șibot de astăzi). A fost comite de Timiș începând cu anul 1478. În anul 1482, papa Sixt al IV-lea i-a recunoscut ctitoria bisericii din localitatea Nagyvázsony (Ungaria). Acolo este și locul în care este înmormântat. Mormântul său a fost profanat, furându-se armura, coiful și paloșul, dar acestea au fost recuperate și se află astăzi la Muzeul Național Maghiar. În gara Șibot se află un monument închinat lui Pavel Chinezu, iar celebra formație Phoenix i-a dedicat melodia Pavel Cnezul leat 1479. Pe canalul Youtube există chiar și un mic film documentar.
![]() |
| Blasius Magyar și Pavel Chinezu |
![]() |
| Blasius Maghyar |
![]() |
| Pavel Chinezu |
De cealaltă parte a monumentului se află alte două statui. Prima îl reprezintă pe Ștefan Szápolyai (Szápolya István) un nobil de seamă în regatul Ungariei, deținător al rangului de palatin al Regatului Ungariei între anii 1492-1499. A fost tatăl lui Ioan Szápolya (János Szápolya) - principe al Transilvaniei (1526-1540) și pretendent la tronul Ungariei, disputat cu Ferdinand de Habsburg. De fapt, Ioan I Szápolya a fost încoronat la 10 noiembrie 1526 la Alba Regala ca rege al Ungariei. Disputa s-a încheiat abia în 1538 prin pacea de la Oradea mediată de Petru Rareș, domnul Moldovei. Ultima statuie a ansamblului îl reprezintă pe Ștefan Báthory. Se spune că chipul lui Ștefan Báthory, ar fi de fapt un autoportret al lui Fadrusz János. Ștefan Báthory de Ecsed a fost voievod al Transilvaniei între anii 1479-1493. A luptat alături de Matia Corvin în bătălia de la Baia (1467), contra lui Ștefan cel Mare, bătălie terminată cu o înfrângere a lui Matia Corvin. Ulterior, în 1474 Matia Corvin îl ajută pe Ștefan cel Mare în bătălia de la Vaslui contra otomanilor. Ștefan Báthory a fost trimis în 1476 de către Matia Corvin să-l impună pe Vlad Țepeș ca domn al Țării Românești.
![]() |
| Ștafan Szápolyai și Ștefan Báthory |
![]() |
| Ștafan Szápolyai |
![]() |
| Ștefan Báthory |
Ansamblul Matia de la Cluj are și un detaliu care nu corespunde adevărului istoric. Este vorba despre un steag al Moldovei, aruncat la picioarele lui Matia Corvin. Așa cum se știe, acesta nu l-a învins niciodată pe Ștefan cel Mare, deci steagul Moldovei, chiar dacă ar fi fost capturat în bătălia de la Baia, nu avea ce căuta la picioarele calului regelui. Să nu fi știu Fadrusz acest lucru? Greu de crezut. Cred că mai degrabă a fost un detaliu menit să potențeze aura creată în jurul Regelui Matia.
![]() |
| Steagul Moldovei la picioarele calului Regelui Matia |
De fapt și datorită acestui detaliu, generalul Traian Moșoiu a vrut să arunce în aer grupul statuar, odată cu intrarea trupelor române în Cluj, în 10 decembrie 1918. Statuia a fost salvată de la distrugere de către marele istoric Nicolae Iorga, cel care l-a convins pe Regele Ferdinand să monteze o plăcuță care să restabilească adevărul istoric. Plăcuța lui Iorga, a fost așezată în 1932 pe soclul statuii, special pentru vizitat regelui Ferdinand la Cluj. Textul ”Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită”. De-a lungul anilor s-a iscat un adevărat scandal al plăcuțelor și al inscripțiilor. Dacă din 1902 de la inaugurarea grupului statuar și până la Unirea din 1918, pe soclul statuii era stema Ungariei și textul ”Mátyás Király”, ulterior stema Ungariei a fost dată jos iar textul a fost înlocuit cu ”Mathias Rex”. Plăcuța lui Iorga a fost eliminată în 1940, pe timpul ocupației maghiare, dar a fost repusă la loc în 1992 de către primarul de atunci Gheorghe Funar. Odată cu renovarea grupului statuar, pe cheltuiala guvernelor de la București și Budapesta, plăcuța lui Iorga nu a mai fost montată pe soclu, așa cum era înainte de renovare. În schimb, a fost făcut un compromis: lângă monument au fost montate două plăcuțe având textul în română, maghiară, germană și engleză ”Statuia ecvestă a regelui Matia opera sculptorului Fadrusz János inaugurată la 12 octombrie 1902” și respectiv a doua plăcuță cu textul doar în limba română ”1932 - pe soclul statuii a fost inscripționat un citat din marele istoric Nicolae Iorga ”Biruitor în războaie / învins numai la Baia / de propriul său neam / când încerca să învingă / Moldova nebiruită” 2010 - la restaurarea grupului statuar s-a păstrat inscripția amplasată de J.Fadrusz pe lucrarea cu care a câștigat concursul din 1894 și anume ”Mathias Rex” ”.
![]() |
| Plăcuța ”explicativă” amplasată lângă monument |
A mai existat o plăcuță, montată în 18 iulie 2011 de către Comitetul de inițiativă Bolyai, format din cadre didactice maghiare de la universitatea clujeană, cu textul: ”figurile secundare ale statuii de la stânga la dreapta Balász Magyar și Pál Kinizsi, căpitani, István Báthory, voievod al Transilvaniei și István Szapolyai, guvernatorul Vienei. În bătălia de la Vaslui în anul 1475 împotriva otomanilor, Ștefan cel Mare a fost sprijinit de trupele secuiești conduse de Balázs Magyar”. Plăcuța neautorizată a fost îndepărtată la scurt timp, iar un grup de șapte academicieni clujeni au cerut printr-un memoriu adresat Primăriei reamplasarea pe soclu a textului lui Iorga.
Actualul aspect al Pieței Unirii, datează de la începutul secolului al XIX-lea, când centrul Clujului a fost sistematizat în vederea amplasării grupului statuar Matia Corvin. Numeroase fotografii de epocă dar și cercetări istorice, arată că în perimetrul a ceea ce astăzi se numește Piața Unirii, au fost alte câteva monumente ce au fost strămutate. Am pomenit deja de portalul baroc de la intrarea dinspre vest a bisericii Sfântul Mihail. În perimetrul pieței s-a aflat până în anul 1898 un obelisc - Obeliscul Carolina. Acesta a fost ridicat pe latura de sud a pieței în anul 1831 în amintirea vizitei împăratului Francisc I și împărătesei Carolina Augusta care au vizitat Clujul în anul 1817. Monumentul se află în prezent în Piața Muzeului.
![]() |
| Portalul Baroc de la intrarea vestică, astăzi strămutat la Biserica Sf.Petru. Sursa foto: www.bjc.ro |
![]() |
| Obeliscul din Piața Muzeului. Sursa foto: www.adatbank.ro |
![]() |
| Obeliscul Carolina amplasat în Piața Muzeului. Sursa foto: www.adatbank.ro |
![]() |
| Obeliscul Carolina la 1900. Sursa foto: www.bjc.ro |
În Piața Unirii s-a aflat în perioada interbelică și Lupa Capitolina, una dintre cele cinci copii dăruite românilor de statul italian între anii 1906-1926. Statuia, devenită simbol al latinității, îi reprezintă pe Remus și Romulus alăptați de o lupoaică. Statuia de la Cluj, având inscripția ”ALLA CITTA DI CLUJ ROMA MADRE MCMXXI” a fost dezvelită pe 8 septembrie 1921 în prezența lui Iuliu Pop, primul primar român al Clujului. După septembrie 1940, statuia a fost adăpostită la Sibiu de frica distrugerii și a revenit la Cluj după război fiind montată în 1967 în fața Universității Babeș-Bolyai. Astăzi, după mai multe reamplasări, statuia se află în zona pietonală a Bulevardului Eroilor, în fața catedralei greco-catolice ”Schimbarea la față”.
![]() |
| Clujul la 1923. În colțul sud-estic al pieței se vede statuia Lupa Capitolina. Sursa foto: www.bjc.ro |
Vom continua în episodul următor cu prezentarea principalelor clădiri ce delimitează Piața Unirii din Cluj-Napoca.
