În Europa, tradiția târgurilor de Crăciun este veche de câteva secole. Originea lor se pierde undeva în Evul Mediu. În preajma sărbătorii Nașterii Domnului, în cadrul acestor târguri se făceau schimb de produse alimentare sau se comercializau diverse bunuri de consum. În ultimii ani însă, aceste târguri s-au transformat treptat în locuri în care cetățenii sunt introduși în magia sărbătorilor de iarnă. Ideea de târg a rămas, însă produsele comercializate se pliază pe specificul sărbătorilor. Orașe mari ale Europei îmbracă haine de sărbătoare iar centrele orașelor se transformă în adevărate Târguri de Crăciun. Sunt renumite târgurile din Viena, Nürnberg, Praga, Strasbourg, Paris, Budapesta, Bruxelles ca să le amintim doar pe cele mai importante.
În România, tradiția organizării unor târguri similare este ceva mai nouă. Abia după Revoluție, odată cu deschiderea spre vest au început să fie importate Târgurile de Crăciun. Desigur, influența germană s-a făcut simțită, așa că Sibiul a fost printre primele orașe din țară care au început să organizeze anual târguri de Crăciun. A contat și experiența europeană a Sibiului, faptul că în 2007 acesta a fost Capitală Culturală a Europei.
Târgul de Crăciun de la Sibiu, ajuns la ediția cu numărul 7, a fost deschis în prezența primarului Klaus Johannis pe 22 noiembrie, fiind primul târg din România deschis în acest sezon. A fost un veritabil show de muzică și lumini, o premieră pentru târgul sibian. În Piața Mare, una dintre cele mai frumoase piețe din țară, sunt amenajate nu mai puțin de 65 de căsuțe în care, expozanți din peste 20 de județe aduc diverse produse, de la cadouri tradiționale la diverse bunătăți specifice sărbătorilor de iarnă.
Am avut șansa să ajung la Sibiu, a doua zi după deschiderea târgului. Cum te apropii de Piața Mare, venind pe strada pietonală Nicolae Bălcescu, atmosfera de sărbătoare te învăluie treptat. Deja ornamentele luminoase specifice Crăciunului sunt montate.
![]()
![]()
Când ajungi în Piața Mare, dai de o zonă de basm în care rigoarea specific nemțească se simte în aranjarea căsuțelor. Cele 65 de căsuțe arată de-a dreptul minunat. Sunt identice, mari și spațioase, ornate cu becuri colorate și beteală. Fiecare căsuță are numele trecut mare pe prontispiciu. Încerc să mă orientez și dau de o hartă cu așezarea căsuțelor. O idee genială, așa poți găsi repede ce te intereseza. Citesc de pe hartă numele căsuțelor: ”căsuța cu migdale” - da, ador migdalele; ”jucării pentru copii”; căsuța cu accesorii” - oare despre ce o fi vorba?; ”căsuța cu lumânări”; ”cutia cu bijuterii” - doamnelor, aici este de voi; ”cadouri din piele”; ”căsuța cu țesături”; ”lumânări sculptate” - interesant, de vizitat; ”ceaiuri de sărbători” - marketing 100%; ”cașcavaluri și mezeluri” - de evitat dacă ți-e foame; ”accesorii călduroase” - bune pentru o iarnă grea așa cum se anunță; ”cadouri personalizate”; ”căsuța cu turtă dulce” - chiar mă întrebam unde este; ”căsuța cu artizanat”; ”lână călduroasă” - poate fi lâna altfel?; ”meșteșuguri populare” - de vizitat; ”căsuța muzicală” - sună interesant; ”căsuța cu pluș”; ”obiecte religioase” - firesc, se apropie o mare sărbătoare creștină; ”cadouri pentru fiecare”; ”pictură pe sticlă” - de vizitat; ”bijuterii prețioase” - or fi și bijuterii fără valoare?; ”jucării haioase”; ”cadouri decorative”; ”decorațiuni de Crăciun” - da, în sfârșit; ”hăinuțe pentru copii”; ”produse naturiste” - la mare căutare; ”căsuța cu sticlă”; ”decorațiuni de sărbătoare” - nu a mai fost?; ”căsuța cu globuri”; ”casuța handmade” - de vizitat; ”cutia cu ceaiuri” - iarăși?; ”cufărul cu pernițe”; ”arta lemnului” - da, am notat; ”căsuța cu ceramică” - de vizitat; ”cadouri și decorațiuni” - poate găsesc ceva interesant; ”căsuța de Crăciun” - oare ce o fi?; ”căsuța cu blănuri”; ”căsuța cu dulciuri” - ador dulciurile; ”căsuța socială” - voluntariat?; ”sucuri din natură”; ”căsuța cu prăjituri”; ”băuturi fierbinți” - vin fiert?; ”gustări calde” - da, e nevoie după ce vizitezi atâtea căsuțe; ”gogoșica” - sună ”dulce”, nu?; ”kurtos kalacs” - mă întrebam unde sunt; ”castane prăjite” - da, o delicatesă; ”langoșarul” - un fel de plăcinte, muuuult mai bune; ”cârnățăria Bătrânul sas” - de vizitat, de cumpărat; ”clătita uriașă” - sper să nu aibă un preț pe măsură; ”specialități austriece” - sângele, apă nu se face; ”căsuța de zahăr”; ”specialități ungurești” - Transilvania e multietnică; ”căsuța cu baloane”.
![]()
![]() |
| una dintre cele mai vizitate căsuțe |
![]() |
| blănurile la mare căutare |
![]() |
| una dintre cele mai ”dulci” căsuțe |
Deja am uitat ce am citit. Fără îndoială, oricine poate găsi ceva interesant la târg. Mie deja mi-a foame, așa că am să merg direct la terasa încadrată de trenuleț, carusel și mașinuțe. Desigur, fur câteva cadre. terasa în aer liber este spațioasă. Bunătățile de la tarabă îți fac cu ochiu. Borcane mari cu murături sunt prinse cu o fundiță în culorile roșu, alb, verde, steagul Ungariei. Presupun că sunt bucate ungurești. Încerc să intru în vorbă cu vânzătorii care arată impecabil: halat alb, vestă neagră cu broderie pe piept, bonetă, mănuși. Îți inspiră încredere. Surpriză...vorbesc românește, deși se simte accentul maghiar. Bucate tradiționale românești sau ungurești dar și cele de import gen shaorma îți fac cu ochiul, iar dacă la final iei și un pahar de vin fiert te reîncarci cu energia necesară vizitării târgului.
![]() |
| zona dedicată celor mici |
![]() |
| pentru gurmanzi |
Mă aventurez din nou printre căsuțe. Se simte atmosfera de târg, e multă lume, poate și soarele de la amiază ce te încălzește este de vină. Freamătul sărbătorilor se simte în graba cu care vizitatorii, turiști sau localnici aleargă de la o căsuță la alta în căutarea produsului dorit. Alții au ieșit pur și simplu la plimbare și-și acordă suficient timp pentru fiecare căsuță. În centrul pieței este un stâlp mare de unde pleacă în toate direcțiile o perdea de instalații luminoase. Așa cum aveam să văd ulterior de acasă, atunci când se lasă seara, imaginea este una de-a dreptul spectaculoasă. Caut din priviri bradul. Îl văd dincolo de zona alocată târgului, aproape de scena mică. Da, ați auzit bine: scena mică, asta pentru că lateral, cu spatele la palatul Bruckenthal se află scena mare. Aici vor avea loc în fiecare week-end câte un concert. Sunt denumite simbolic: ”weekendul auriu” (22-23 noiembrie) - în care au concertat Monica Anghel, Paula Seling, Acapella și alții; ”weekendul roșu” (30 noiembrie-1 decembrie) - concert de colinde, folclor și spectacol de patinaj artistic; ”weekendul albastru” (6-8 decembrie) - program dedicat lui Moș Niculae, concerte de jazz și fanfară; ”weekendul verde” (14-15 decembrie) - concert Rock'n Roll Christmas sau concert International Christmas și în fina ”weekendul argintiu” (20-22 decembrie) - în care sunt pregătite o serie de concerte corale dedicate Nașterii Domnului.
Știți de unde se vede Târgul de Crăciun din Sibiu cel mai bine? Din Turnul Sfatului. Îl vei vedea în partea opusă față de palatul Bruckenthal a Pieței Mari, pe acolo există un pasaj ce duce spre Piața Mică acolo unde se află alte câteva obiective turistice de prim rang ale orașului. Turnul Sfatului datează din secolul al XII-lea și făcea parte din incinta a II-a de fortificații. Este declarat monument istoric și este deschis publicului între orele 10-20. Prețul unui bilet de intrare este modic, de doar 2 lei. Trebuie să urci cele 7 nivele ale turnului pentru a ajunge la ultimul nivel, acolo de unde ai, prin intermediul celor patru ferestre o imagine completă asupra Sibiului. Da, de aici se vede cel mai bine Târgul de Crăciun din Piața Mare. Se vede geometria acestuia, modul de amplasare a căsuțelor. O imagine superbă ce-mi va rămâne multă vreme întipărită pe retină.![]() |
| Turnul Sfatului - vedere din Piața Mică |
![]() |
| Târgul de Crăciun, așa cum se vede din Turnul Sfatului |
Fără îndoială, Târgul de Crăciun de la Sibiu își merită pe deplin renumele de cel mai mare și cel mai frumos târg din România. Târgul de la Sibiu se bucură și de o intensă promovare, atât prin site-ul dedicat cât și prin rețelele de socializare. Pagina de facebook a târgului ce prezintă înformații și imagini este o modalitate prin care organizatorii interacționează cu vizitatorii târgului. De asemenea, pe site, pe lângă informațiile oficiale aveți și o impresionantă galerii de imagini surprinse la târg. Și cum suntem aproape de Sărbătoarea Nașterii Domnului, când încercăm cu toții să fim mai buni, trebuie amintit și faptul că din acest an, Târgul de Crăciun de la Sibiu s-a alăturat conceptului ”shoe box” prin care oricine poate face un cadou persoanelor cu nevoi speciale, care să încapă într-o cutie de pantofi.
Dacă timpul nu-ți permite să ajungi la Sibiu, și totuși vrei să vezi atmosfera din târg, o poți face și de acasă, prin intermediul webcam-ului instalat de primărie. Imaginile live sunt accesibile aici.
