În centrul istoric al capitalei Transilvaniei, La Cluj-Napoca (Kolozsvárîn maghiară, Klausenburg în germană sau Claudiopolis în latină), tronează de peste un secol statuia ecvestră a unuia dintre cei mai iubiți fii ai orașului: Matia Corvin. În aceste zile se împlinesc 111 ani de la inaugurarea monumentalului grup statuar, pentru care sculptorul Fadrusz János a fost distins cu marele premiu la Expoziția Mondială de la Paris din anul 1900.
Matia Corvin a fost cel de-al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara (Hunyadi János) (1407-1456), cunoscut în istoriografia românească ca Iancu de Hunedoara - Voievod al Transilvaniei (1441-1456) și Regent al Ungariei (1446-1452). Iancu de Hunedoara s-a remarcat îndeosebi ca apărător al creștinătății, bătălia de la Belgrad din 1456 câștigată în fața oștilor otomane, i-a adus apelativul de ”atlet al lui Cristos” dat de către Papa.
În timpul campaniilor militare, Iancu de Hunedoara a lăsat-o pe soția sa SzilágyiErzsébet, la adăpost, în cetatea Clujului. Aici, în casa unui orășean bogat, Méhffi Jakab, se naște în ziua de 23 sau 24 februarie 1443 viitorul rege al Ungariei. Acesta s-a născut în apropierea zilei de comemorare a Apostolului Matia (a nu se confunda cu evanghelistul Matei) și a fost botezat cu numele sfântului.
![]() |
| Casa Matia - 1890 |
![]() |
| Casa Matia - 1899 |
![]() |
| Casa Matia - 1902 |
Casa Matia Corvin, cea în care s-a născut ilustrul rege, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Numită inițial ”Casa Kolb” (după nobilul sas Stefan Kolb, ginerele lui Méhffi Jakab), Casa Matia reprezintă unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. Datează din secolul al XV-lea și se află localizată în centrul orașului, aproape de actuala Piață a Unirii, la intersecția străzilor Sextil Pușcariu și Victor Deleu.
Cu ocazia trecerii prin Cluj, pentru a înăbuși complotul pus la cale de către voievodul Transilvaniei, regele Matia a acordat un privilegiu special proprietarului de atunci Stefan Kolb, scutindu-l de toate taxele și impozitele aferente imobilului. Poate și datorită acestui privilegiu acordat proprietarului și implicit casei sale natale, aceasta a supraviețuit până în zilele noastre, spre deosebire de majoritatea caselor medievale ale orașului. La începutul secolului al XVII-lea casa a fost cumpărată de Gáspár Kovács, consilier al orașului, iar privilegiile asupra casei au fost reînnoite de către Gheorghe Rákóczi II. În 1740 casa a fost cumpărată de către oraș de la ultimul proprietar Joó Borbála, fiind transformată în spital militar. În 1881 casa se afla într-o stare jalnică, elita orașului de la acea vreme intenționând să amplaseze o placă comemorativă. Momentul prielnic s-a ivit în 1887 când împăratul Franz Iosif aflat în trecere prin Cluj a donat 400 de forinți pentru amplasarea plăcii. Placa a fost realizată de către arhitectul Lajos Pákei și turnată de către sculptorul György Zala. Textul, scris de către istoricul Karóly Szabó este următorul:
”În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,
fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.
a scutit casa natală de orice împovărare.
Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea
a întărit privilegiile acestei case.
Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I,
a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887
și, cu o donație mărinimoasă, a avut grijă,
să fie însemnată pentru veșnica pomenire.
Vestitoare a pioșeniei și stimei, această placă comemorativă a fost
pusă de către orașul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai
mare fiu al său. 1888”
![]() |
| Placa omagială amplasată în anul 1889 |
În anul 1902, pe 22 octombrie, aici s-a deschis Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase muzee ale vremii. Două din încăperi au fost amenajate pentru a aminti de Matia Corvin, aici fiind expuse și două dintre machetele participante la concursul organizat de către autoritățile orașului pentru ridicarea unei statui care să amintească orașului de regele Matia. Muzeul a funcționat până în anul 1935, în prezent Casa Matia găzduiește Universitatea de Artă și Design.
![]() |
| Strada Matei Corvin în centrul vechi al Clujului. În fundal se vede Casa Matia |
![]() |
| Casa Matia - la partear sunt expuse lucrări ale studenților |
Cultul regelui Matia Corvin la Cluj a fost resuscitat în 1851 după identificarea casei natale a acestuia în cetatea veche a orașului. Peste un deceniu s-a născut ideea ridicării unei statui în onoarea sa. A fost înființată o comisie alcătuită din 46 de membri, avându-l ca președinte pe contele Kálmán Esterházy iar ca vicepreședinți pe primarul de atunci Károly Minorich și pe istoricul Károly Szabó. Se pare că această comisie nu a reușit să facă mare lucru, astfel că a fost desființată. La 27 ianuarie 1888 s-a înființat o altă comisie care avea 122 de membri dintre care 28 erau cadre didactice universitare. Noua comisie a decis în 1893 ca realizarea ansamblului statuar să fie gata până la data festivităților milenare, ce urmau să aibă loc în tot regatul ungar în anul 1896, când se aniversau 1000 de ani de la sosirea ungurilor în bazinul Carpatic. Concursul de proiecte, publicat la data de 11 iunie, a condiționat forma, locul și prețul statuii. Data predării proiectelor a fost stabilită la 1 mai 1894. La concurs au participat 6 sculptori: Gyula Bezerédi, Fadrusz János, Miklós Köllő, József Róna, István Sovánka, András Tóth şi György Vastagh jr. Proiectele au fost expuse în sala festivă a Academiei de Comerț (actualul sediu al Universității Tehnice din strada Emil Isac). La data de 15 mai 1894 comisia a decernat premiul de 4000 de coroane sculptorului Fadrusz János.
![]() |
| Biserica Sf. Mihail - 1859 |
![]() |
| Clădirile din jurul Bisericii Sf. Mihail la 1890 |
![]() |
| Biserica Sf.Mihail în anul 1890 |
![]() |
| Actuala Piață a Unirii din Cluj la 1898 |
![]() |
| Piața Mátyás Király în anul 1901 |
În noiembrie 1894, Fadrusz realizează releveul Pieții Centrale, iar în anul următor mai multe modele pentru portretul regelui Matia. Macheta inițială a grupului statuar a fost considerată de către sculptor neadecvată pentru dimensiunile pieței, astfel că pe parcursul anului 1895 revine la Cluj, convingând comisia de necesitatea realizării statuii în mărime dublă față de cea naturală. Tot în acel an a marcat cu exactitate locul definitiv al sculpturii. În anul următor, la Budapesta, în atelierul său a început lucrul la realizarea din argilă a modelului regelui și la turnarea acestuia în ghips
![]() |
| Statuia ecvestră a lui Matia Corvin la Expoziția Mondială de la Paris din anul 1900 |
În vara anului 1898 a prezentat comisiei de la Cluj cinci modele din argilă și ghips. A revenit din nou la Cluj pentru a verifica încă odată locul amplasării statuii. Cu această ocazie s-a decis mutarea obeliscului și a portalului baroc din Piață. Piesele turnate în ghips au fost transportate în ianuarie 1900 pentru a fi turnate în bronz, iar figura turnată în bronz a regelui Matia a fost expusă la Expoziția Mondială de la Paris unde a câștigat Marele Premiu.
În același an, a început realizarea postamentului din calcar, însă la presiunea opiniei publice, acesta a fost realizat dintr-un calcar de o duritate deosebită extras din carierele de la Süttő. La 14 august 1902, piesele turnate în bronz în atelierul firmei Beschomer au fost aduse cu trenul la Cluj. Zece zile au fost necesare pentru ridicarea și amplasarea la locul lor a tuturor figurilor ce alcătuiau grupul statuar.
În timpul în care a lucrat la proiect, sculptorul Fadrusz János a locuit în imobilul din Piața Unirii, amplasat în spatele Bisericii Sf. Mihail, chiar lângă berăria Ursus. Pe clădire există o plăcuță cu textul ”În acestă casă a locuit în 1902 sculptorul Ioan Fadrusz (1853-1903), cu prilejul amplasării operei sale celebre, statuia ecvestră a regelui Matei Corvinul, desvelită la 14 oct.1902”. De remarcat că atât numele sculptorului cât și cel al regelui sunt modificate (unul românizat iar celălalt scris greșit – deși aici există o întreagă dispută). Este greșit trecută până și data dezvelirii statuii. ![]() |
| Plăcuța comemorativă pe clădirea în care a locuit Fadrusz János |
![]() |
| Casa în care a locuit Fadrusz János |
![]() |
| Casa în care a locuit în 1902 sculptorul Fadrusz János. Vedere din turnul bisericii Sf.Mihail |
Ansamblul monumental Matia din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai reușite sculpturi de acest gen. Îl reprezintă pe regele Matia Corvin călare pe un cal. Poziția regelui este una impunătoare, are pe cap o cunună de lauri și ține cu ambele mâini sabia scoasă din teacă pe gâtul calului. Calul este cu toate cele patru picioare pe sol, ca semn al stăpânirii. Calul și călărețul sunt așezați pe un postament ce imită un bastion al cetății Clujului, soclul statuii fiind realizate de către arhitectul Pákei Lajos. Pe postamentul de bronz al calului, se vede numele sculptorului: Fadrusz J.
La baza soclului se află patru statui reprezentând patru din tovarășii de luptă devotați ai regelui. În partea stângă se afla statuile lui Blasius Magyar și Paul Chinezu. Blasius Magyar (Magyar Balász – în maghiară) a fost comandant militar care și-a început cariera pe timpul lui Iancu de Hunedoara. În 1462 a fost numit comandant militar al Țării de Sus (Slovacia de astăzi) iar în 1470 a fost ban al Croației. A ajuns voievod al Transilvaniei între 1473-1475, timp în care a condus trupele secuiești în bătălia de la Vaslui, luptând alături de Ștefan cel Mare împotriva turcilor. Paul Chinezu (Kiniszi Pál – în maghiară), de origien sârbă a fost comite de Timiș și general în armata lui Matia Corvin. Legenda atribuie localității Satchinez de lângă Timișoara, faptul că acesta ar fi originar de acolo. De numele lui se leagă și bătălia câștigată în fața oștilor turcești în 1479 la ”Câmpul Pâinii” din comuna Șibot, lângă Orăștie. În 1482 Papa Sixt al IV-lea i-a recunoscut meritele pentru ctitoria bisericii din localitatea Nagyvászony (Ungaria) unde există și un castel care era una din reședințele acestuia.
![]() |
| Blasius Magyar și Pavel Chinezu |
![]() |
| statuia lui Blasius Magyar |
![]() |
| statuia lui Pavel Chinezu |
În partea dreaptă a soclului statuii de la Cluj-Napoca, se află alți doi tovarăși de arme ai regelui Matia. Primul este Ștefan Báthory de Ecsed cunoscut și ca Ștefan Báthory I (Báthory István – în maghiară) (1430-1493). A devenit voievod al Transilvaniei în 1476 după ce Matia Corvin îl trimite în Țara Românească cu scopul de a-l impune pe tron pe Vlad Țepeș. Vrând să rămână în amintirea clujenilor, sculptorul Fadrusz János și-a realizat autoportretul imortalizat în bronzul ce-l reprezintă pe Ștefan Báthory. Ultima statuie îl reprezintă pe Ștefan Szapolyai (Szapolyai István – în maghiară), important nobil maghiar care a deținut rangul de palatin în Regatul Ungariei între anii 1492 și 1499. Unul dintre fii săi, Ioan de Szapolyai a fost voievod al Transilvaniei între anii 1526-1540.
![]() |
| Stefan Szapolyai și Ștefan Báthory |
![]() |
| Szapolyai István |
![]() |
| Báthory István |
Toate cele patru personaje de la baza statuii aduc regelui omagiul lor, fiind în poziții care exprimă admirația și devotamentul deplin acordat regelui. Personajele istorice de la baza soclului sunt dispuse simetric, cele de lângă soclu au câte un picior ridicat pe o treaptă și au în mână un steag înălțat spre rege. Printre steagurile care sunt aduse în semn de respect și aruncate la picioarele calului se află și cel al Moldovei, cu capul de bour. În realitate, Matia Corvin nu l-a învins niciodată pe Ștefan cel Mare sau pe un alt rege al Moldovei, ci din contră, a fost învins de mai multe ori, cea mai umilitoare înfrângere fiind cea de la Baia.
![]() |
| steagul Moldovei la picioarele regelui Matia |
Dacă statuia ilustrului rege Matia Corvin a rămas pe soclul inițial, nu aceeași soartă au avut-o plăcuțele instalate de-a lungul anilor. Între 1902 și 1918, pe soclu se găsea inscripția maghiară ”Mátyás Király” (Regele Matia). După Marea Unire din 1918, au existat demersuri pentru înlăturarea sau mutarea monumentului, fiind considerat de către unii ca o rămășiță a naționalismului maghiar. Statuia a fost salvată însă de către istoricul Nicolae Iorga în 1922, odată cu amplasarea unei plăcuțe trilingve pe latura nordică a soclului, care scotea în evidență originea română a lui Matia Corvin. Citatul din Iorga era următorul ”Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să Învingă Moldova nebiruită – Nicolae Iorga”.
![]() |
| Statuia lui Matia Corvin cu plăcuța lui Iorga, înainte de renovare. Sursa foto www.ropedia.ro |
În anul 1919, pe soclul statuii scria ”Matei Corvinul” așa cum se poate observa dintr-o carte poștală din acea vreme. Este eliminată de pe soclu stema Ungariei.
![]() |
| Statuia lui Matia Corvin - 1931 |
În 1940, odată cu cedarea Ardealului de Nord, pe statuie a apărut din nou inscripția în maghiară ”Mátyás Király” alături de stema Ungariei. În 1945, stema Ungariei a fost dată jos iar textul din maghiară a fost înlocuit cu cel în latină ”Mathias Rex”. După preluarea conducerii de către comuniști, aceștia au îndepărtat textul lui Iorga, care a fost reamplasat în anul 1992 de către primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, chiar de Ziua Națională a României. În perioada 2010-2011, ansamblul monumental a fost restaurat în întregime. Statuia a fost înconjurată de schele și fiecare piesă a fost demontată și restaurată. Întregul proiect a fost finanțat de către Ministerele Culturii din România și Ungaria. Statuia restaurată a fost re-dezvelită la data de 2 aprilie 2011 în prezența primului ministru de atunci Emil Boc și a ministrului culturii Kelemen Hunor. După restaurare, pe soclul statuii a rămas inscripția în latină ”Mathias Rex”. ![]() |
| statuia lui Blasius Magyar în timpul restaurării. Sursa foto: www.erdon.hu |
![]() |
| restaurarea ansamblului Matia. Sursa foto: www.index.hu |
La baza statuii, dar nu pe soclul acesteia, au fost montate două plăcuțe. Prima dintre ele are inscripționat în limbile română, maghiară, germană și engleză textul ”Statuia ecvestră a regelui Matia opera sculptorului János Fadrusz inaugurată la 12 octombrie 1902”. Cea de a doua plăcuță conține un istoric al plăcuțelor montate și demontate de-a lungul vremii. Textul este următorul ” 1932 – pe soclul statuii a fost inscripționat un text din marele istoric Nicolae Iorga. ”Biruitor în războaie învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită” 2010 – la restaurarea grupului statuar s-a păstrat inscripția amplasată de J.Fadrusz pe lucrarea cu care a câștigat concursul din 1894, și anume ”Mathias Rex”
![]() |
| Plăcuța cu istoricul plăcuțelor |
Lăsând la o parte ”războiul plăcuțelor”, toți sunt de acord că ansamblul monumental Matia Corvin este o operă de artă în adevăratul sens al cuvântului, fiind unanim apreciată de către specialiști dar și de publicul larg. Și mai presus de toate, reprezintă la 111 ani de la inaugurare, spiritul european al orașului de pe Someș a cărui multiculturalitate este binecunoscută. Nu cred că cineva își poate imagina cum ar arăta Clujul fără statuia lui Matia Corvin.
![]() |
| Grupul statuar Matia Corvin, noaptea |
![]() |
| Ansamblul Matia Corvin. Cluj-Napoca 2013 |
Acest articol face parte dintr-un demers editorial al blogului Foto-Travel de a marca, pe 25 octombrie 2013, aniversarea a 11o ani de la moartea sculptorului Fadrusz János (1856-1903), cel care prin statuile sale a schimbat aspectul urban al centrelor orașelor Zalău și Cluj.
.jpg)
