Așa s-ar putea caracteriza regalul folcloric rezultat din ”contopirea” festivalurilor ”Someș, cântecele tale”și ”Ecouri Meseșene”, ce s-au desfășurat în perioada 9-11 august la Jibou respectiv la Zalău. Primul dintre acestea, Festivalul Internațional de Folclor și Meșteșuguri Artistice Tradiționale pentru copii și tineret ”Someș, cântecele tale” este organizat încă din 1986 la Jibou. De-a lungul a 27 de ediții, în orașul de pe Someș, au participat sute, poate mii de copii și tineri din țară dar și de peste hotare, care și-au etalat portul popular sau au încântat publicul cu dansuri și cântece populare. Cel de-al doilea festival, este și cel mai vechi festival folcloric din Sălaj, ajuns în acest an la a 38-a ediție. Este vorba despre Festivalul Folcloric Internațional ”Ecouri Meseșene”. Pornit inițial ca un festival al portului și dansului muieresc, acesta a evoluat în timp, devenind cel mai reprezentativ eveniment folcloric al județului Sălaj.
Dacă în anii anteriori, cele două festivaluri folclorice s-au desfășurat separat, la date diferite, în acest an ele și-au dat mâna, ajutându-se reciproc. Pentru trei zile, Sălajul s-a bucurat de un folclor autentic, de calitate, adus pe scenele de la Jibou și Zalău de grupuri și ansambluri folclorice din țară și de peste hotare.
Astfel, la Jibou, vineri 9 august 2013, după parada formațiilor participante la Festivalul ”Someș, cântecele tale” pe străzile orașului, spectacolul s-a mutat la Casa Orășenească de Cultură. Aici, au urcat pe scenă următoarele grupuri sălăjene: Ansamblul ”Socăcițele” din Meseșenii de Jos; Grupul vocal din Aluniș; Ansamblul ”Derșidana” din Derșida; Ansamblul ”Poienița” al Casei de Cultură din Cehu Silvaniei; Ansamblul ”Spiridușii Valcăului” din Valcău de Jos; Ansamblul ”Codrulețul” al Clubului Copiilor din Cehu Silvaniei; Grupul folcloric din Stârciu; Ansamblul ”Someșul” din Jibou; Grupul Folcloric din Meseșenii de Sus; Ansamblul ”Barcăul” al Clubului Copiilor din Șimleu Silvaniei. Un singur grup folcloric a fost din afara județului Sălaj, este vorba despre Grupul folcloric ”Junii Vlădesei” din Huedin, județul Cluj. Ziua de duminică, 10 august 2013, a fost rezervată spectacolelor formațiilor invitate din străinătate. Au fost prezente la Jibou grupuri folclorice din Bulgaria, Italia, Serbia și Ungaria. Mulțumim domnului Györfi-Déak György pentru pozele puse la dispoziție.
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Cununa” pe străzile orașului Jibou |
![]() |
| Oficialități locale și județene în fruntea paradei portului popular |
![]() |
| Expoziție cu lucrări realizate de elevii Clubului Copiilor din Jibou |
De la Jibou, folclorul de calitate s-a mutat la Zalău, orașul de sub Meseș devenind pentru o zi capitala folclorului autentic, aici având loc parada costumului popular dar și un veritabil spectacol. În jurul prânzului, din autocare și microbuze parcate lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, au coborât copii, tineri și adulți îmbrăcați în superbe costume populare. În curtea interioară dar și în spațiile Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj - principalul organizator alături de Consiliul Județean Sălaj al celor două festivaluri – roiau membrii grupurilor folclorice, în așteptarea paradei. Instrumentiștii își acordau instrumentele, responsabilii grupurilor încercau să se organizeze, jandarmii și poliția și-au făcut deja apariția la fel și reporterii ziarelor și canalelor de televiziune. Domnul Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, supraveghea îndeaproape pregătirile. La semnalul său, în gangul de la intrarea în clădirea centrului, s-au aliniat toate formațiile participante. S-au împărțit pancarde cu denumirea grupului și țara de proveniență, s-au arborat drapelele (doar grupurile românești nu au avut drapel) și, însoțiți de oamenii legii au pornit în marș pe traseul Centrul de Cultură – Ceas – Bulevardul Mihai Viteazul – Perla.
![]() |
| Tineri în costume populare îndreptându-se spre Centrul de Cultură și Artă |
Printre puținii spectatori prezenți se găsea domnul Gheorghe Pop – senator de Sălaj, doamna Gabriela Daniela Coța – viceprimar al municipiului Zalău și doamna Maria Pop – inspector școlar general adjunct la ISJ Sălaj. Rând pe rând, au trecut prin fața celor prezenți următoarele grupuri folclorice: Ansamblul folcloric ”Meseșul” Junior din Zalău, județul Sălaj; Ansamblul folcloric ”Comori ardelene” din Turda, județul Cluj; Ansamblul folcloric ”Crai Nou” din Brașov; Ansamblul folcloric ”Plaiurile Dornei” din Vatra Dornei, județul Suceava; Ansamblul folcloric ”Disa Atic” din Serbia; Ansamblul folcloric ”Doina Chioarului” din Șomcuta Mare, județul Maramureș; Ansamblul folcloric ”Rhythm” din Bulgaria; Ansamblul ”Tündérkert” din Montevideo, Uruguay; Ansamblul folcloric ”Göncöl” din Budapesta, Ungaria; Ansamblul folcloric ”Mugurașii” din Blaj, județul Alba; Ansamblul ”Laurianum” din San Castrese, Italia; Ansamblul ”Plaiuri Someșene” din Feldru, județul Bistrița-Năsăud; Ansamblul folcloric ”Lioara” din Oradea, județul Bihor; Ansamblul folcloric ”Mugurașii Oltului” din Pleșoiu, județul Olt; Ansamblul folcloric ”Cununa” din Jibou, județul Sălaj.
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Meseșul” Junior - Zalău |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Comori Ardelene” - Turda |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Crai Nou” - Brașov |
![]() |
| Ansamblul ”Plaiurile Dornei” - Vatra Dornei |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Disa Atic” - Serbia |
![]() |
| Ansamblul ”Doina Chioarului” - Șomcuta Mare |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Rhythm” - Bulgaria |
![]() |
| Ansamblul ”Tunderkert” - Uruguay |
![]() |
| Ansamblul ”Goncol” - Ungaria |
![]() |
| Ansamblul ”Mugurașii” - Blaj |
![]() |
| Grupul folcloric ”Laurianum” - Italia |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Plaiuri Someșene” - Feldru |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Lioara” - Oradea |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Mugurașii Oltului” - Pleșoiu |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Cununa” - Jibou |
Frumos aliniați, unii însoțiți de instrumentiști, arborând cu mândrie steagul național și având pancarde cu numele grupului, însoțiți de pe margine de instructori și coregrafi, cei peste 600 de copii, tineri și adulți au defilat pe străzile orașului, într-o veritabilă etalare a costumelor populare, spre deliciul celor prezenți. Au fost atât de mulți, încât coloana se întindea de la Ceas la trecerea de pietoni de la Perla. La întoarcere, în dreptul Ceasului din fața Casei de Cultură, fiecare grup sau ansamblu folcloric a oferit o mică demonstrație de măiestrie. Aici, parcă numărul spectatorilor a crescut, cred că erau în jur de 100-150 de persoane care de pe trotuar urmăreau evoluția artiștilor.
Au impresionat bulgarii din grupul folcloric ”Rhythm” care au prezentat un dans cu influențe grecești și turcești, italienii din grupul ”Laurianum” care se disting prin portul popular și care au dansat pe o melodie cu iz medieval. Surpriza a venit din partea maghiarilor, care s-au prins în dans cu conaționalii lor din Uruguay. Am remarcat că ”uruguayenii” au un port asemănător cu al maghiarilor din Budapesta, dar nu am realizat că de fapt sunt un grup etnic maghiar format din emigranți în Uruguay. Cinste lor că știu să-și păstreze portul și tradițiile. Nu s-au lăsat mai prejos nici grupurile folclorice de copii și tineret din România, fiecare reușind să stârnească ropote de aplauze.
![]() |
| Dansul populare bulgărești |
![]() |
| Dansuri populare maghiare |
![]() |
| Dansuri populare italiene |
![]() |
| Spectatorii aplaudă de pe margine evoluția artiștilor |
După paradă, a început un veritabil spectacol folcloric ce a ținut aproape 8 ore, pe scena amenajată pe platoul din fața Consiliului Județean Sălaj. La orele amiezii, când a debutat spectacolul folcloric, spațiul din fața scenei a fost pustiu, puținii spectatori aflați în centrul orașului, preferând să stea retrași pe la umbra castanilor de pe latura cu Poșta a platoului sau la cele trei terase aflate pe platou. Chiar dacă ai fi vrut să vezi spectacolul de aproape, nu ai fi rezistat în soare mai mult de o jumătate de oră. Poate, pe viitor, organizatorii se vor gândi să amenajeze bănci sau scaune, aflate la umbra unor umbrele, pentru a spori confortul spectatorilor. Un alt motiv pentru care zălăuanii nu au ieșit din case, a fost acela că întreg evenimentul a fost transmis în direct de către televiziunile locale și cele regionale. Cunosc personal câteva persoane, care la îndemnul meu de a veni pe platou să vadă spectacolul, m-au refuzat spunând că este prea cald și că oricum se uită la TV. Este o problemă similară cu cea a marilor competiții sportive, unii suporteri preferă să stea acasă și să vadă evenimentul la televizor. Sper totuși, ca în viitorul nu prea îndepărtat, evenimentele de acest fel să-și găsească un public fidel care să participe cu entuziasm.
![]() |
| Scena amenajată pe platoul din centrul Zalăului |
![]() |
| Spectatorii preferă băncile și umbra castanilor |
Organizatorii evenimentului, Consiliul Județean Sălaj și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, au invitat și câțiva meșteri populari care au expus lucrări hand-made, autentice, spre bucuria celor pasionați de artă populară. Cei mai interesați au fost străinii, mulți dintre ei cumpărându-și obiecte de artă populară. Printre expozanți se numără doamna Florica Criste din Cizer care, împreună cu fiica sa Ștefania, au venit cu elemente textile și podoabe; domnul Petru Teglaș din Var, unul dintre puținii coșari autentici care a expus diverse obiecte realizate din nuiele de răchită; cea mai tânără colecționară de artă din România, domnișoara Ligia Bodea cu superbele icoane pictate pe sticlă. Au mai fost expuse obiecte de ceramică, măști populare dar și icoane sau sculpturi în lemn, multe dintre ele realizate de copii în cadrul Cluburilor Copiilor din Sălaj și județele limitrofe.
Spre seară, odată cu lăsarea umbrelor, atmosfera din fața scenei s-a mai însuflețit. Mulți zălăuani au ieșit din case și, fie că erau la plimbare trecând din întâmplare pe platou, fie au venit special pentru eveniment, au umplut spațiul dintre scenă și parcul amenajat în centrul platoului. Dacă în timpul zilei, pe scenă au urcat rând pe rând, toate ansamblurile și grupurile folclorice prezente la festival, seara a fost rezervată pentru un veritabil spectacol folcloric românesc. Au încântat publicul, artiști consacrați ca Veta Biriș, Radu Ciordaș, Petrică Mureșan sau Marcel Avram. Au fost acompaniați de Ansamblul folcloric ”Meseșul” al centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Finalul a fost unul emoționant, în care cuplul Ioan Dordoi și Felix Gălan au cântat celebra melodie ”Veniți români din lumea largă”.
![]() |
| Cântece populare maghiare pe scena de la Zalău |
![]() |
| Ansamblul folcloric ”Meseșul” |
Am stat de vorbă cu domnul Daniel Săuca, managerul centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Am fost curios să aflu istoria celor două festivaluri și cum s-a ajuns la organizarea simultană din acest an. Daniel Săuca: ”Festivalul ”Someș, cântecele tale” ajunsese la un nivel mai scăzut, practic nu mai aveau participare internațională deși au o tradiție în spate, fiind la a 27-a ediție. Toți invitații din străinătate au venit cu ajutorul nostru. Ne-am ajutat reciproc și am extins festivalul pe trei zile. Ecouri Meseșene este cel mai vechi festival de folclor din Sălaj și a debutat ca un festival al dansului femeiesc. Este al doilea an de la înființarea Centrului de Cultură, când festivalul este internațional. Anul trecut am avut două ţări invitate, iar în acest an cinci.” Despre prezența ansamblului din Uruguay, Daniel Săuca explică: ”Sunt o prezență mai exotică în sensul că sunt maghiari din Uruguay. Ei au venit la Crasna la o tabără, am aflat că sunt aici și i-am invitat”. Legat de elementele de noutate aduse de această formulă inedită de organizare a festivalurilor, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj este categoric: ”Trei zile de folclor de calitate la Jibou și la Zalău. În cele trei zile de festival, la Jibou și la Zalău au participat peste 1000 de dansatori și instrumentiști”. În fine, am vrut să aflul cum poate un eveniment folcloric de o asemenea anvergură, să contribuie la promovarea turistică a județului Sălaj. Daniel Săuca explică: ”Pe străini, pe cei 170 de oameni, i-am dus la Castrul Roman de la Porolissum și la Grădina Botanică din Jibou. Mai mult, toate formațiile din județ și din țară au vizitat Grădina Botanică. Poate fi un motoraș al promovării turistice. Câteva sute de străini de județ au văzut ceva în Sălaj. Nu prea cred însă, să ajungem degrabă la o generare implicită de turiști din toată țara care să vină la Zalău la festival. Oricum, am demonstrat în aceste zile un lucru foarte important: că am reușit să atragem public la spectacole de folclor de calitate; și nu la mici și la bere”.
Revenind pe platou, acolo unde spectacolul era în plină desfășurare, am stat de vorbă cu doi dintre meșterii populari prezenți la festival. Doamna Florica Criste, cu care am mai colaborat, mi-a împărtășit din impresiile dumneaei legate de festival, comparativ cu alte evenimente similare la care a participat. ”Îi felicit pe organizatori, au organizat foarte bine festivalul, iar lucrurile făcute bine trebuie să iasă bine. Am văzut că sunt din mai multe țări, de mai multe etnii. Pe mine mă atrag foarte mult costumele populare, mi-au plăcut foarte mult cele ale bulgarilor. Îmi place foarte mult autenticitate, că își respectă tradiția, folclorul, în special dansatorii maghiari. Ei își respectă portul, nu intră toți deodată în scenă; intră mai pe rând, au o foarte bună coregrafie.Îmi aduce aminte că pe vremuri, o pereche de bătrâni deschidea dansul, apoi urmau pe rând câte o pereche de tineri. Nu intrau toți odată. Trebuie să ne întoarcem la felul cel mai bătrânesc, mai autentic, dacă vrem să reprezentăm folclor” este de părere doamna Florica Criste, vestit meșter popular și referent de specialitate la Casa de Cultură din Huedin. Pentru acest eveniment, a venit special cu un stand de obiecte textile și cu podoabe realizate manual din mărgele. Iată cum descrie impactul pe care produsele expuse le-au avut asupra vizitatorilor. ”chiar au fost apreciate, cele mai solicitate au fost semnele de carte, dar cele cu modele vechi. Și traistele de cânepă sunt destul de apreciate, dar semnele de carte și mărgelele s-au vândut foarte bine. Ce le place oamenilor, este tășibocul cu busuioc sau cu romoniță”. La nedumerirea mea legată de termenul folosit, doamna Cristea explică: ”Tășibocul este trăistuța aceea mică în care primăvara se pune romoniță (flori de mușețel), iar acum că vine toamna, busuioc”. Doamna Florica Criste are însă un of, când vine vorba despre meșterii populari: ”Sunt de părere că trebuie să învățăm tânăra generație să practice meșteșugurile. Eu când mă uit în dreapta și în stânga și văd câți meșteri populari sunt în județul Sălaj, mi se pare greu. Când văd că într-un județ sunt mulți meșteri populari și în Sălaj doar câțiva, pe mine mă cam doare. Ar fi bine ca cei bătrâni, care mai cunosc meșteșugurile să-i învețe pe cei tineri, de fapt asta este identitatea noastră.”
![]() |
| Doamna Florica Criste și tânara generație de meșteri populari |
La doar câțiva metri de doamna Florica Criste, un alt stand cu produse meșteșugărești. Coșuri, coșerci sau sticle îmbrăcate în nuiele sunt mărturia unui meșteșug sălăjean, pe care de dispariție. Stau de vorbă cu domnul Teglaș Petru din localitatea Var, comuna Surduc. Domnul Teglaș, spune câteva cuvinte despre participarea la festival: ”Particip de câțiva ani la Ecouri Meseșene și mai vin la Satul Sălăjean. Am numai produse din nuiele, sunt făcute de mine, nu cumpărate să le vând. Sunt din satul Var, sat cu tradiție în împletirea nuielelor. Mulți spun că este ușor să faci un coș, dar nu este așa. În primul rând trebuie să merg să recoltez nuielele, acuma am pepinieră, dar înaite trebuia să merg pe malul Someșului. Apoi, după ce ai materia primă, nuielele, îți trebuie mână”. Îl întreb pe domnul Teglaș dacă este mulțumit de cât a vândut în aceste zile. ”Produsele mele s-au vândut mulțumitor. Eu nu-mi câștig neapărat existența vânzând aceste obiecte. Mie îmi place munca asta; m-am obișnuit și o fac de plăcere. Am muncit 40 de ani la calea ferată și am o pensie decentă. Pe lângă pensie am darul de la Dumnezeu de a face lucrurile acestea, și cât voi putea și mă va ține sănătatea, n-o să le las”. La fel ca și Florica Criste, și domnul Teglaș are aceeași problemă: simte că meșteșugul pe care-l practică e pe cale de dispariție. Domnul Teglaș Petru: ”mai suntem 4-5 familii care facem coșuri. Aș vrea să le urez la consătenii mei, multă sănătate și cât se poate să ne păstrăm meseria asta. Este păcat să o pierdem.”
![]() |
| Domnul Petru Teglaș și coșurile de nuiele |
Ca o concluzie: prin îngemănarea celor două festivaluri folclorice cu tradiție, ”Someș, cântecele tale” și ”Ecouri Meseșene”, sălăjenii au avut parte de cea mai mare manifestare folclorică de până acum. Numărul mare de participanți din țară și din străinătate, programul variat începând de la parada portului popular la spectacolele folclorice, artiștii populari ce au concertat dar și prezența meșterilor populari, au fost ingredintele a trei zile de folclor de calitate. Și pentru aceasta, organizatorii merită pe deplin felicitați!
