Am mai spus și cu alte ocazii, comuna Crasna este un exemplu de bună practică în ce privește administrația locală. Este printre puținele comune din Sălaj în care primăria și consiliul local sunt preocupate de promovarea și conservarea tradițiilor și a culturii locale. Aici se organizează în fiecare an Zilele Culturale ale Crasnei, ocazie cu care au loc diferite evenimente cultural-artistice cu participarea delegațiilor din localitățile înfrățite (toate din Ungaria). În căutarea unei identități proprii, puternic ancorată în trecutul istoric, Crasna are însemne heraldice proprii, are steag arborat cu mândrie pe frontispiciul Primăriei alături de cel al României și al Uniunii Europene. Crasna are un centru civic extrem de îngrijit unde Biserica Reformată – monument istoric, predomină zona. Crasna are aerodrom, singurul din județul Sălaj.
Cu o populație mixtă, formată din maghiari, români și romi aici nu vei întâlni excesele naționaliste sau iredentiste. Asta pentru că locuitorii comunei au înțeles că doar împreună și în bună vecinătate și armonie pot spera ca nivelul de trai să crească.
În Crasna funcționează un Muzeu al Satului (Falumúzeum Faluház) care încearcă să păstreze memoria vremurilor demult apuse. Muzeul, format prin donații ale locuitorilor de etnie maghiară, funcționează într-o casă care pe vremuri era un magazin evreiesc. Este situat în centrul comunei, pe drumul recent reabilitat care duce la Cizer.
Intrând în curtea Muzeului nu se poate să nu remarci grădina îngrijită plină cu flori. Casa care adăpostește muzeul, are o arhitectură tipică pentru casele evreiești. Este formată din trei încăperi cu geamurile aliniate la stradă. Înspre curte are un cerdac (tărnaț) care în momentul vizitei mele acolo era încărcat cu mușcate roșii. În cerdac se găsesc diverse obiecte de uz gospodăresc, remarc un hambar de cereale și un stup de albine.
În prima încăpere, cea centrală, este reprodus un interior țărănesc de sfârșit de secol XIX și început de secol XX din zona Crasna. În dreapta, chiar cum intri se găsește cuptorul și numeroase vase și unelte specifice. În fața ferestrei se află o masă simplă cu un ulcior iar lângă masă este găleata cu apă, obicei care se regăsește în multe sate din Sălaj. Dulapul (credențul) adăpostește diverse obiecte: farfurii de porțelan, o sticlă (clondir) dar și un ceas vechi. În spatele mesei se află o bancă de lemn cu spătar ornamentat iar alături un dulap plin cu prosoape de bucătărie țesute din in. Două superbe costume populare maghiare sunt expuse pe manechine. Pereții sunt decorați cu peretare cusute cu motive florale sau cu scene biblice și înscripționate cu diverse versete din Biblie.
Din această cameră centrală, poți trece în camerele alăturate. În dreapta se găsește o impresionantă colecție de obiecte gospodărești: război de țesut, vârtelnițe și alte ustensile necesare prelucrării inului și a cânepei. De asemenea sunt o mulțime de prosoape de bucătărie (ștergare) și nenumărate farfurii de lut (blide). Predomină motivele florale sau zoomorfe. Remarc pe o farfurie stema Ungariei. Într-un colț sunt o sumedenie de banițe și ciubere de lemn folosite pentru produsele lactate dar și diverse oale de lut.
În cealaltă încăpere, cea din stânga se încearcă recreerea unui interior țărănesc. Pe paturi se află perini având fețele cu dantelă sau decorate cu motive geometrice. Și aici sunt peretare care aveau rolul de a decora camera și de a proteja peretele. Pe un dulap se găsesc diverse obiecte ce puteau fi admirate în orice gospodărie țărănească: farfurii, pahare, ceasuri, bibelouri etc. Într-un pahar sunt câțiva bani vechi, ieșiți de mult din circulație. Într-un colț se află un aparat vechi de radio iar pe masă, la loc de cinste o Biblie și o carte de rugăciuni. Un interesant pătuț pentru copii și un cărucior de lemn atrag atenția, la fel ca perechea de cizme atârnate pe o sfoară. Se găsesc de asemenea în încăpere și un costum de mireasă din zona Crasna dar și costume de femei: fete tinere nemăritate, femei măritate și bătrâne. Culorile diferă, de la cele vii, deschise la cele cenușii și negre.
În ciuda faptului că Muzeul Satului nu se găsește oficial sub jurisdicția Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău ci este finanțat de către primăria Crasna, colecția de obiecte este impresionantă. Se simte însă nevoia unei organizări specifice ale obiectelor adunate aici, precum și inventarierea acestora. Lipsesc de asemenea materialele de promovare a muzeului: pliante, broșuri în care ar putea fi date explicații leate de istoricul muzeului și despre colecția acestuia. Merită însă apreciat efortul făcut de comunitatea maghiară de aici de a salva de la uitare ceea ce se mai poate salva. Muzeul Satului este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat de către cei care tranzitează comuna Crasna.
