Localitatea Negreni este situată în județul Cluj, aproape de granița acestuia cu județul Bihor. Localitatea este străbătută de ruta comercială ce leagă cele două mari orașe ale Transilvaniei de Nord: Cluj-Napoca și Oradea. Astăzi, există modernul dar foarte aglomeratul drum european E60. Se întinde de-o parte și de alta a râului Crișul Repede în lunca pe care acesta o face în trecerea lui printre Munții Meseș și Plopiș la sud și respectiv masivul Vlădeasa la nord. Comuna Negreni formată din satele Negreni, Bucea și Prelucele precum și o sumedenie de crânguri sau cătune risipite pe versanții munților, este o comună tânără, datând din anul 2000 când a fost înființată. Până atunci, din 1968, satul Negreni aparținea de comuna Ciucea.
Aflat la intersecția județelor Sălaj, Cluj și Bihor, situat pe lunca Crișului Repede, de-a lungul vremii, satul Negreni a reprezentat punctul de întâlnire al comercianților. Odată pe an, toamna, aici se organiza cel mai mare târg din întreaga regiune. Oamenii spuneau că merg la ”târg la Fechetău” (denumirea provine din maghiarul fekete – negru). Tradiția s-a păstrat și an de an, în al doua duminică din luna octombrie, aici are loc cel mai mare și mai interesant târg de vechituri din toată Transilvania.
Pitorescul Târgului de la Negreni / Fechetău constă în faptul că dincolo de nelipsitul bâlci cu mici, bere și chinezării, aici se desfășoară un comerț autentic, cu reguli stricte, cu obiecte vechi și chiar antichități. Nu-ți vine să crezi câte lucruri, considerate de cei mai mulți dintre noi fără valoare, banale, pot fi văzute aici. Este raiul colecționarilor de obiecte de artă, antichități dar și filatelie, cartofolie ori numismatică. Totul se desfășoară pe jos, sau în tarabe improvizate, de o parte și de alta a râului. În zilele frumoase este extrem de aglomerat, iar localnicii sunt cei mai fericiți căci au învățat să profite la maxim de pe urma celor veniți de departe cu mașina. Fiecare loc de teren din curțile sau grădinile oamenilor se transformă într-un loc de parcare și într-o sursă de venit pentru proprietarul acestuia.
Ediția din acest an a coincis ca dată cu Zilele Culturale ale Crasnei și a trebuit să decid la care din evenimente să merg. Cum la Negreni mai fusesem în 2009 iar la Crasna nu mai fusesem de loc, am decis ca în acest an să merg la Crasna. Însă nu pot să uit atmosfera Târgului de la Negreni. Chiar dacă au trecut 3 ani de atunci, încerc să rememorez imaginile care m-au impresionat atât de tare.
La Negreni se ajunge acum ușor, pe drumul modernizat Crasna – Ciucea ce trece prin Cizer. Din Ciucea, pe E 60 mai sunt doar câțiva kilometri. Cum intri în Negreni constați că ambele părți laterale ale carosabilului sunt ocupate de mașini. Rulezi încet, căutând cu disperare un loc de parcare. În 2009 aproape că am traversat tot satul până am găsit unul într-o curte. Aici lângă alte câteva zeci de autoturisme, în livada transformată ad-hoc în parcare cu plată las mașina după ce achit taxa de 10 lei. De acolo mai merg încă câteva sute de metri până ce puhoiul de oameni o ia la stânga și coboară panta spre calea ferată. Se circulă umăr la umăr, cu viteza melcului, trebuie mereu să fii atent la buzunare. De o parte și alta tarabe cu tot felur de produse: turtă dulce, celebrele mărgele din turtă pe care mi le aducea bunica pe vremuri de la târguri, castane coapte, vată de zahăr – deliciul copiilor, semințe prăjite, dovleci copți în jar etc. Fiecare comerciant și-a improvizat câte o tarabă, unii și-au confecționat mese de lemn în timp ce alții și-au adus mesele de acasă. Cine nu are masă, vinde direct pe jos, pe pături, saci de nailon sau mușama ori direct pe iarbă.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Se spune că la Negreni găsești orice. Dulciuri de tot felul, haine – tone de haine noi sau second-hand, pantofi – mii de perechi de pantofi, cizme sau alte tipuri de încălțăminte, vase de ceramică, obiecte de alamă de la cele mai simple la cazane de fiert borhot, curele de piele, genți, poșete sau borsete de piele ori imitație de piele, tricouri inscripționate cu trupe rock dar și cu cele mai ciudate mesaje, baticuri, năframe cum poartă femeile pe la țară, oale și cratițe de tot felul, butoaie de lemn și ciubere, haine și căciuli de blană, obiecte de uz casnic, flori de mină și minereuri de colecție, obiecte de artizanat, casete și CD-uri cu muzică de toate gusturile, tot felul de vechituri. Totul este haotic, nu sunt sectoare cu un anumit gen de produse, hainele vechi se vând lângă înghețată iar oalele alături de opere de artă.
Dincolo de calea ferată și de râu, târgul este și mai pitoresc. Aici sunt colecționarii de antichități, de obiecte vechi. Admir ceasuri vechi de diferite mărimi, vase de argint, porțelanuri pictate, lampioane și abajururi de diferite stiluri, farfurii ungurești sau românești. Nu am înțeles niciodată de ce unii ar cumpăra ceea ce nu folosesc alții. Mă frapează zecile de scule de tot felul înșirate pe jos, chei de diferite mărimi, lacăte vechi sau clopote mai mari sau mai mici. Sunt standuri întregi cu fiare de călcat vechi, cu râșnițe mecanice de cafea, cu cântare cu talere. Pe un cearceaf am văzut cam tot ce are un om în casă în materie de electrocasnice mici: robot de bucătărie, râșniță de cafea, feon, acumulatori de telefon mobil, veioză, placă de păr, prelungitor etc. M-am gândit că poate că omul vrea să se mute și vrea să scape de ele.
![]()
![]()
În altă zonă a târgului stau grămezi de haine, aruncate de-a valma pe mese. cred că sunt câteva tone de textile, ai avea nevoie de câteva zile bune să le iei pe toate la rând. Nu știu cum se cumpără, nu există nicio cabină de probă, probabil de aici se aprovizionează cei ce vând haine second-hand prin orașe. Nu departe, sunt încălțăminte, mii, zeci de mii de perechi aliniate pe mese lungi de lemn. Niciodată nu am văzut atâtea încălțăminte la un loc.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
Ai un sertar acasă și s-a stricat sau s-a pierdut mânerul de lemn de care tragi? Cu siguranță aici găsești unul pe măsură. Ai probleme cu un lacăt la care ai pierdut cheia? Nu-l arunca, așteaptă târgul de la Negreni și sigur (dacă ai răbdare) găsești cheia potrivită. Ai pierdut un nasture de la o haină și n-ai găsit în tot orașul unul care să semene cu el? Haide la Negreni. Este incredibil câte lucruri aparent lipsite de sens se pot comercializa. Există unii care vând bani vechi, unele piese sunt valoroase, altele uzuale. La fel și la cărți poștale, aproape că găsești orice vei căuta. Poate, cu puțin noroc găsești cărți poștale trimise de tine acum 20-30 de ani de la mare sau dintr-o stațiune.
![]()
![]()
![]()
![]()
De puhoiul de oameni care exact ca un șarpe uriaș se strecoară printre standuri, nu puteau să nu profite cei care vând leacuri pentru orice boală – producătorii de ceaiuri din plante medicinale sau cei care promit nemurirea sufletului – comercianții de cărți religioase și obiecte de cult. În fond și la urma urmei, fiecare este liber să aleagă.
Nu știu dacă am reușit să descriu în câteva fraze întregul univers al produselor ce pot fi găsite la Negreni. Este o experiență unică, care-ți obosește la maxim simțurile, care te lasă fără vlagă, care-ți dă sentimentul că tot ce adună omul într-o viață este uneori util și că cineva ar putea cândva să cumpere ceea ce tu consideri nefolositor. Mai este și amalgamul de culturi, aici se întâlnesc zonele etnografice românești din zonele Sălaj, Cluj și Bihor dar și influențele maghiare, slovace ori germane, ca să nu mai vorbim de cultura romani - dacă poate fi numită așa. Se vorbesc toate limbile zonei, toate dialectele. este locul perfect în care culturile și limbile se amestecă ca într-un creuzet. Nu miră pe nimeni să vadă aici munteni, orășeni, moți, bihoreni alături de maghiari, francezi, italieni, germani. Târgul este renumit și peste hotare, vin colecționari din multe țări ale Europei să caute chilipiruri. Și uneori, găsesc.
Iată de ce cred că cel puțin odată în viață trebuie să mergi la târg la Negreni. O experiență oarecum asemănătoare vei găsi doar în bazarurile orientale.
![]()
![]()
![]()
![]()
![]()
